VIDEO Punk-ul, manifestul unei generaţii

Creatoarea de modă Vivienne Westwood a ales un tricou revoluţionar pentru prezentarea colecţiei din sezonul primăvară-vară 2013. FOTO Mediafax/ AFP

În timp ce artiştii din România au denunţat problemele sociale prin rap, componenta sonoră a culturii hip-hop, în străinătate, artiştii au ales punk-ul pentru a-şi exprima nemulţumirile.

Mai mult decât un gen muzical, punk-ul a fost chiar o stare de spirit, ar putea spune unii despre curentul ce a luat naştere la începutul anilor ’70, în Statele Unite. The Fugs şi MC5 s-au numărat printre primele trupe ce au adoptat acest stil, însă abia rockerii de la New York Dolls au reuşit să iasă din anonimat printr-o vestimentaţie extravagantă şi o atitudine reprobabilă (aveau saluturi naziste şi vomitau în faţa fotografilor).

Deşi la vremea respectivă tot mai mulţi tineri căutau o formă de evadare dintr-o societate plină de contrângeri, în care şomajul şi discriminarea erau la ordinea zilei, punkul a rămas în umbră câţiva ani, până în 1975 când au apărut britanicii de la Sex Pistols.

Cea mai cenzurată melodie din istoria Angliei

Reuşind să exprime nemulţumirile clasei muncitoare, cei patru rockeri au scris pagini în istoria muzicii. În 1977, sub îndrumarea impresarului Malcolm McLaren, vocalistul Johnny Rotten, chitaristul Steve Jones, toboşarul Paul Cook şi basistul Glen Matlock au lansat piesa „God Save The Queen“, o formă de protest împotriva reginei Elisabeta a II-a şi a unui sistem refractar la nou. Melodia inclusă pe „Never Mind the Bollocks, Here’s the Sex Pistols“, albumul-emblemă al anilor ’70 şi singurul semnat de trupă, a coincis cu Jubileul de Argint al monarhului britanic. 

Versurile „Dumnezeu s-o aibă în pază pe regină/ Ea nu este o fiinţă umană/ Nu există viitor/ În visurile Angliei“ au adus aplauzele susţinătorilor, dar mai ales reproşurile criticilor oripilaţi de îndrăzneala muzicienilor. BBC-ului a interzis piesa, însă demersurile de a submina valoarea melodiei nu au prins deloc la public. Astfel, deşi „God Save The Queen“ a devenit cea mai cenzurată melodie din istoria Angliei, a reuşit să depăşească recordul de 150.000 de copii vândute încă din primele zile de la apariţie.

Cei patru rebeli nu au ţinut cont de nicio regulă, iar dovadă au stat episoadele înecate cu alcool şi condimentate cu droguri, dar şi emisiunile în care s-au înjurat cu prezentatorii, bătăile cu gărzile de corp şi concertele în care au mimat că fac sex cu fanele. Toate acestea i-au ridicat la rangul de zei ai muzicii punk, idoli ai unei generaţii ce nu i-a venerat doar în public, la spectacole, ci şi în propriile camere în care au lipit postere cu trupa. 

După mai multe scandaluri şi interdicţii din partea autorităţilor, formaţia s-a destrămat în 1978, însă mesajul punkerilor a sfidat limitele de timp şi de spaţiu. Deşi au fost incluşi în Rock and Roll Hall of Fame în 2004, ei au refuzat acest titlu, demonstrând încă o dată că nu au făcut muzică pentru glorie, ci pentru a da startul unei revoluţii sociale.

„Doamna punk“ şi moda prostituatelor

Revoluţia socială s-a transpus şi în modă, un domeniu aparent diferit, dar apropiat de membrii Sex Pistols. Vivienne Westwood şi partenerul ei, McLaren (managerul Sex Pistols), şi-au deschis magazinul Kings Road, în care au promovat un concept vestimentar cu totul diferit pentru anii ’70. „Doamna punk“, amabasadoarea modei din secolul XX, a introdus trendul „underwear as outerwear“ prin care a avut curajul de a promova lenjeria intimă purtată deasupra hainelor de stradă.

Inspirată de moda fetişistă a motocicliştilor şi a prostituatelor, doamna punk a adoptat stilul cu ţinte, fermoare şi catarame şi a şocat prin mesajele provocatoare („Destroy“ – distruge, n.r.), prin care s-a dezis de clişeele convenţionalului.

Cei care au pierdut contactul cu originile lor s-au transformat în roboţii societăţii, iar cei care au denunţat transformarea socială au devenit animale vagaboande. Punk-ul îşi propune să se claseze între cele două extreme. Greg Graffin, formaţia Bad Religion

„A fost un mod de a spune generaţiilor mai bătrâne decât noi că nu le acceptăm valorile şi nici tabuurile şi că sunt toţi nişte fascişti. Am avut o atitudine mesianică, încercând să mă fac auzită în acest sistem“, a explicat Westwood.

După mai bine de 40 de ani de experienţă, artista consideră că moda nu este un scop în sine, ci un mijloc de a transmite mesaje profunde. „Mişcarea punk a fost o modă şi o scuză pentru ca oamenii să se manifeste. Am fost preocupată de drepturile omului şi am pledat împotriva Casei Regale pentru că vedeam în regină un simbol al ipocriziei“, a declarat ea interviu pentru „The Guardian“.

[Fotomodelele care defilează pentru Westwood protestează împotriva convenţionalismului prin haine şi machiaj. FOTO Getty]

Westwood a rămas fidelă valorilor şi în prezent, iar la prezentarea colecţiei pentru sezonul primăvară-vară 2013 a defilat într-un tricou inscripţionat cu mesajul „Climate Revolution“ (Climat de Revoluţie - n. r.), iar fotomodelele au optat pentru haine imprimate cu titlul  „I’m Julian Assange“ (Sunt Julian Assange – n.r.), prin care i-au luat apărarea fondatorului WikiLeaks.

Mai presus de muzică şi modă, punk-ul reflectă o mentalitate. „Este o mişcare ce refuză atitudinile sociale perpetuate prin ignoranţa îndărătnică a naturii umane“, spune Greg Graffin de la formaţia americană Bad Religion. „Cei care au pierdut contactul cu originile lor s-au transformat în roboţii societăţii, iar cei care au denunţat transformarea socială au devenit animale vagaboande. Punk-ul îşi propune să se claseze între cele două extreme“, semnalează Graffin.

Recent, reprezentanţii noului val al curentului punk au dat naştere unor noi controverse. Cu două săptămâni înainte ca Putin să se întoarcă la preşedinţia Federeţiei Ruse (în urma alegerilor din luna martie), cinci membre ale formaţiei Pussy Riot au cântat piesa „Virgin, Mary, Drive Putin away!“ („Fecioară Maria, alungă-l pe Putin!“) într-o catedrală din Moscova. „Rugăciunea punk“, urmată de un videoclip în care portretul lui Putin este incendiat, le-a trimis la închisoare pe trei dintre tinerele protestatare, acuzate de huliganism şi instigare la ură religioasă.

Citiţi mâine, pe adevărul.ro, un material despre povestea rusoaicelor şi măsurile pe care autorităţile le-au luat împotriva lor.