Universitatea din Bucureşti nu este de acord cu doctoratul la frecvenţă redusă şi solicită rediscutarea modificărilor
0Universitatea din Bucureşti (UB) nu a fost consultată în privinţa elaborării ordonanţei de urgenţă prin care s-a schimbat Legea Educaţiei şi nici în privinţa redactării comunicatului referitor la această Ordonanţă din partea Consiliului Naţional al Rectorilor. Ca atare, reprezentanţii UB nu sunt de acord cu unele prevederi ale OUG, printre care şi doctoratul la frecvenţă redusă.
Reprezentanţii UB consideră nedemocratică şi dăunătoare sistemului de învăţământ modificarea adusă Legii Educaţiei Naţionale, lege organică, prin Ordonanţă de Urgenţă, fără o dezbatere publică prealabilă a modificărilor propuse şi fără consultarea instituţiilor marcante de învăţământ, cum este Universitatea din Bucureşti.
"Avem tot dreptul să ne întrebăm dacă cele circa 3000 de cadre didactice titulare şi asociate din comunitea academică a Universităţii din Bucureşti sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar românesc", se arată într-un comunicat de presă al Universităţii din Bucureşti (UB).
Sunt aspecte din ordonanţă, pe care UB le consideră schimbări bune, cum ar fi: posibilitatea oferită universităţilor de a înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajaţi aflaţi în dificultate, de a creşte cu până la 10% cifrele de şcolarizare stabilite de ARACIS în beneficiul studenţilor internaţionali, posibilitatea studenţilor de a opta, la înscrierea la un al doilea program de studii în cadrul aceluiaşi ciclu de învăţământ, pentru care dintre cele două – cel efectuat anterior sau cel de al doilea – să plătească şcolarizarea ş.a.
Însă, universitatea îşi exprimă îngrijorarea faţă de câteva reglementări şi solicită Ministerului Educaţiei rediscutarea acestora. Este vorba, printre altele, de faptul că "se creează premisele eliminării incompatibilităţilor dintre funcţiile de conducere în universităţi şi demnităţile publice, deschizând calea cumulării funcţiilor de rector şi senator, deputat, ministru etc., ceea ce duce inevitabil la o şi mai puternică politizare a învăţământului superior românesc". Lucrul acesta ar compromite valorile fundamentale ale universităţilor (autonomia, libertatea de gândire şi de expresie) şi perspectivele de dezvoltare instituţională durabilă şi de profesionalizare a managementului educaţional, precizează sursa citată
Studiile doctorale
În ceea ce priveşte doctoratul la frecvenţă redusă, reprezentanţii Universităţii din Bucureşti atrag atenţia că acesta "creşte riscurile unor interpretări mult prea informale date studiilor doctorale şi diminuează componenta de cercetare avansată pe care orice program doctoral trebuie să o presupună".
Durata exercitării funcţiei de rector
Universitatea din Bucureşti nu este de acord nici cu precizările "neclare, interpretabile" în ceea ce priveşte durata exercitării funcţiei de rector: nu ”mai mult de două mandate succesive, complete”, "ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandat". Astfel, UB consideră "inadecvată suspendarea legală a limitărilor temporale pentru exercitarea funcţiei supreme într-o universitate, cu atât mai mult atunci când actuala OUG pare să fie destinată obţinerii acesteia prin mijloace discutabile suspendarea temporară a mandatului etc."
Universitatea din Bucureşti mai atrage atenţia că prevederea care permite înfiinţarea de instituţii de învăţământ preuniversitar de către universităţi nu menţionează explicit necesitatea parcurgerii etapelor de autorizare provizorie şi acreditare ARACIP. "Considerăm inoportună eludarea ARACIP din acest proces", se arată în comunicat.
Formarea personalului didactic
Cât despre introducerea posibilităţii certificării pentru profesia didactică pe două rute alternative: masteratul didactic de 2 ani şi programele de pregătire psihopedagogică de nivel I şi II realizate prin departamentele de specialitate, UB atrage atenţia că în primul rând masteratul didactic nu este reglementat şi nu sunt prevederi cu privire la condiţiile în care se poate organiza şi desfăşura.
"Considerăm inoportună, contrară recomandărilor europene şi în dezavantajul calităţii educaţiei continuarea pregătirii de cadre didactice prin nivel de studii liceale (liceele cu profil pedagogic). Existenţa acestei duble posibilităţi de calificare (prin liceu sau prin studii superioare) creează inechităţi şi discriminări între cadre didactice care predau la acelaşi nivel (învăţământ preşcolar şi primar), dar şi între aceştia şi colegii lor de la gminaziu sau liceu, care sunt eventual calificaţi prin nivel master. A pune semnul egal între studii masterale şi studii liceale este un demers riscant, incorect şi în defavoarea calităţii procesului de învăţământ", se arată în comunicat.
Ministrul delegat pentru Învăţământ superior, Mihnea Costoiu, a dezbătut astăzi, de la ora 14.00, la Adevărul Live, împreună cu bloggeri adevarul.ro, experţi în educaţie şi rectori, schimbările aduse Legii Educaţiei prin ultima ordonanţă de urgenţă, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, susţine că nu poate contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) ordonanţa de urgenţă publicată săptămâna aceasta, care modifică din nou radical Legea educaţiei, după ce preşedintele Traian Băsescu i-a trimis o scrisoare în acest sens. Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Rectorilor şi-a anunţat public susţinerea noilor schimbări din mediul universitar.
Legea Educaţiei, măcelărită de Guvern
Guvernul Ponta a modificat radical Legea educaţiei pentru a treia oară, tot prin OUG. Actul normativ este atacat dur atât de opoziţie, cât şi de experţii în educaţie.
DOCUMENT Doctorat la frecvenţă redusă. Cum se modifică Legea Educaţiei în universitar
Persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare, iar de acum încolo, se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.
Contre pe modificările la Legea Educaţiei între minister şi sindicate
Ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea Educaţiei stipulează, printre altele, că se va putea organiza a treia sesiune de Bacalaureat şi meditaţii instituţionalizate la liceu pentru cei care au picat Bac-ul. Profesorii salută toate aceste modificări, dar le amintesc guvernanţilor că salariile din învăţământ au rămas aceleaşi şi birocraţia este la fel de mare, ca atare nu se schimbă acolo unde doare.
De acum încolo, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii unităţii de învăţământ, în loc să se mai aleagă un preşedinte din rândul dascolilor, iar concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director-adjunct nu mai este organizat de Consiliul de administraţie al şcolii, ci direct de către inspectorat, potrivit ordonanţei de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.
Se încarcă comentariile...
