Universiada 2021. România ar putea găzdui pentru a doua oară cea mai importantă competiţie sportivă după Jocurile Olimpice

România îşi lansează, marţi, candidatura pentru desfăşurarea Universiadei de Vară 2021, cea mai importantă competiţie sportivă, după Jocurile Olimpice. Ţara noastră a mai găzduit evenimentul şi în 1981. Iniţiativa este susţinută de preşedintele Klaus Iohannis şi de legende ale sportului românesc, precum Nadia Comăneci, Andreea Răducan şi Mihai Covaliu.

Universiada este o manifestare sportivă şi culturală internaţională, organizată la fiecare doi ani într-o altă ţară, pe baza unei proceduri de selecţie elaborată de FISU, fiind al doilea eveniment ca anvergură, după Jocurile Olimpice. Competiţia se adresează studenţilor sportivi din întreaga lume, care au ca principală preocupare studiul la cel mai înalt nivel de educaţie şi, în subsidiar, sportul de performanţă.

Pentru organizarea Universiadei de Vară din 2021 este necesară susţinerea Guvernului României şi achitarea taxei de înscriere în valoare de 10.000 de euro, până pe data de 31 martie 2015, arată  Asociaţia Student Sport.

„Cred că România are nevoie de acest proiect din toate punctele de vedere. România este ceea ce noi transmitem despre ea, iar sportul de performanţă ne-a făcut să existăm peste tot în lume. Vrem să fim cunoscuţi ca o ţară a campionilor”, declară Adrian Socaciu, preşedintele organizaţiei, potrivit unui comunicat de presă.

România a primit, în septembrie 2014, invitaţia oficială de a candida pentru organizarea Universiadei de Vară din 2021, din partea Secretarului General al Federaţiei Internaţionale a Sportului Universitar, Eric Saintrond.

O singură Universiadă organizată în România

Programul sporturilor Universiadei de Vară include 10 sporturi obligatorii (totalizând 13 discipline) şi până la trei sporturi opţionale. Disciplinele obligatorii sunt: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, nataţie, sărituri în apă, polo, tenis de masă, tenis, volei. La lista sporturilor obligatorii, din 2017 se va adăuga taekwondo, iar din 2019 tirul cu arcul.

România a organizat până acum o singură Universiadă, în anul 1981, acesta fiind, de altfel, şi cel mai mare eveniment sportiv organizat vreodată în ţara noastră, bucurându-se de participarea a 2.930 de sportivi din 86 de ţări şi a peste 200.000 de spectatori. În acel an, sportivii români au obţinut medalii la toate cele 10 discipline ale Universiadei şi au ocupat locul 2 în clasamentul final.

Viitorul sportului universitar în România

Universităţile din România ar deveni fi o oază de talente sportive care ar putea face performanţă, însă sistemul trebuie reînvigorat după modelul american, unde competiţiile interuniversitare sunt un business uriaş, spun specialiştii.

Pentru a ajunge la acel nivel, sportul universitar ar trebui încurajat prin organizarea de competiţii sportive între marile universităţi de stat, întocmai ca în Statele Unite, lucru care ar fi posbil în România doar prin investiţii. În Statele Unite, competiţiile sportive universitare sunt adevărate afaceri care, pe lângă beneficiul pe care îl aduc studenţilor, produc şi foarte mulţi bani universităţilor, spun specialiştii. În schimb, în România există un singur campionat naţional, care are loc în luna mai.

„Dacă participi la competiţii sportive universitare nu înseamnă neapărat că devii sportiv de performanţă, dar dacă ai trăit emoţiile puternice ale unui concurs, poţi deveni un economist, un manager de succes pentru sport. Putem creşte profesionişti pentru sport. Competiţiile de acest gen pot să trezească studenţilor români pasiunea pentru sport, să creeze un sentiment de apartenenţă la o anumită universitate şi să crească importanţa sportului ca activitate complementară actului educaţional, pentru că obiectivul nu este să faci sport şi să te laşi de şcoală, ci să le faci în paralel. Visul nostru este să avem burse pentru performanţă sportivă ca în America, în 10 ani de acum încolo", a mai spus Adrian Socaciu, preşedintele Asociaţiei Student Sport.

Baza materială, necesară pentru a putea desfăşura campionate universitare

În ceea ce priveşte situaţia actuală din sistem, decanul Facultăţii de Sport a Universităţii de Vest din Timişoara, Adrian Nagel, a explicat pentru "Adevărul" că sportul universitar este mai bine organizat decât la liceu fiindcă studenţii nu se pot scuti de la educaţie fizică, cel puţin nu la Universitatea de Vest.

„La facultate, sportul este disciplină obligatorie la toate facultăţile, două ore pe săptămână în loc de o oră cât este la liceu. Lucrul de care avem mare nevoie, însă, în România, este baza materială pentru ca să se poată desfăşura şi la noi campionate universitare sportive în toată regula, întocmai ca la universităţile americane. Dacă am avea aşa ceva, atunci am avea o oază de talente din care să putem selecţiona tinerii care pot merge mai departe să facă performanţă", a conchis Nagel.