Avocatul Poporului spune că nu poate sesiza CCR privind ordonanţa din educaţie. Rectorii susţin modificările

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, susţine că nu poate contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) ordonanţa de urgenţă publicată săptămâna aceasta, care modifică din nou radical Legea educaţiei, după ce preşedintele Traian Băsescu i-a trimis o scrisoare în acest sens. Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Rectorilor şi-a anunţat public susţinerea noilor schimbări din mediul universitar.

Ordonanţa de urgenţă publicată luni în Monitorul Oficial şi care modifică radical, pentru a treia oară de la venirea Guvernului Ponta, Legea Educaţiei Naţionale din 2011 are parte de susţinerea mai multor tabere.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a răspuns solicitării de ieri a preşedintelui Traian Băsescu de a contesta această ordonanţă la CCR, spunând că nu are nevoie de o sesizare oficială pentru a putea ataca OUG.

„N-am primit sesizări nici în legătură cu această ordonanţă de urgenţă până acum, aşa încât noi nu putem acţiona decât în cadrul constituţional şi legal stabilit”, a declarat Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, potrivit Digi24.

Însă, vineri purtătorul de cuvânt al Avocatului Poporului, Matei Vîrtosu a declarat că a primit scrisoarea preşedintelui României şi urmează să o analizeze declarat vineri purtătorul de cuvânt al instituţiei, potrivit Mediafax. Asta în condiţiile în care, potrivit Constituţiei, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele date.

Traian Băsescu spune, în scrisoarea adresată vineri lui Victor Ciorbea, că Executivul a încălcat regimul constituţional privitor la emiterea ordonanţelor de urgenţă, dar şi dreptul la învăţătura şi dreptul la proprietate privată.

Rectorii susţin modificările din universitar

Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Rectorilor a transmis un comunicat de presă în care şi-a anunţat susţinerea pentru noile modificări aduse Legii educaţiei, spunând că sunt „moderne”. „Fără a genera reducerea standardelor de calitate şi de performanţă în sistemul universitar, considerăm că modificările aduse LEN reprezintă o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educaţie, generând o flexibilitate aşteptată şi necesară în vederea susţinerii autonomiei universitare şi oferind instrumente adecvate în vederea îndeplinirii misiunii asumate de către universităţile româneşti”, se arată în comunicatul CNR.

Aceştii condamnă însă criticile aduse public noii legi, spunând că „trădează intenţii politicianiste” şi „pot afecta grav prestigiul internaţional al învăţământului superior românesc, cu posibile repercursiuni asupra recunoaşterii diplomelor”. 

Ce susţin rectorii:

„Dorim în acest context, cu titlu de exemplu, să apreciem prevederea conform căreia cifra de şcolarizare a universităţilor poate fi mărită pentru studenţii străini, într-o limită bine definită. Măsura oferă deschidere universităţilor româneşti şi poate reprezenta un fundament solid pentru dezvoltarea dimensiunii internaţionale a sistemului universitar românesc.

Definirea clară a mobilităţilor academice interne şi internaţionale, ca fiind un drept al studenţilor şi doctoranzilor, instituţionalizarea funcţională a centrelor de orientare şi consiliere în carieră, precum şi alte prevederi ale OUG 49/2014, constituie soluţionarea unor probleme cu care se confruntă de o bună perioadă de timp universităţile româneşti, venind astfel în întâmpinarea nevoilor studenţilor.

Departe de a fi o raritate în peisajul academic internaţional, organizarea de doctorate în regim de frecvenţă redusă reprezintă o racordare a sistemului educaţional românesc la practicile internaţionale şi asigură egalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul specialiştilor la pregătirea profesională de înaltă ţinută ştiinţifică conferită de studiile doctorale, în foarte multe dintre cazuri în strânsă conexiune cu o carieră profesională de succes. Prin urmare, suntem convinşi că pregatirea doctorală poate fi realizată atât cu frecvenţă, cât şi în condiţiile unui sistem de frecvenţă redusă, dacă acesta este organizat şi tratat într-o manieră riguroasă şi serioasă, calitatea unei teze de doctorat fiind evaluată prin proceduri specifice, care rămân neschimbate, competenţele dobândite de absolventul de studii doctorale fiind cele care trebuie evaluate în vederea acordării titlului, şi nu forma de învăţământ”.

Ca atare, spun rectorii, „modificările aduse Legii Educaţiei Naţionale se constituie într-un pas important către crearea unui sistem educaţional previzibil, transparent, dar mai ales echitabil, care să recompenseze performanţa şi creativitatea”.

Legea educaţiei, măcelărită de Guvern

Guvernul Ponta a modificat radical Legea educaţiei pentru a treia oară, tot prin OUG. Actul normativ este atacat dur atât de opoziţie, cât şi de experţii în educaţie.

Cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea educaţiei, publicată, luni, în Monitorul Oficial, prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate şi să rămână cu tot patrimoniul după ce o desfiinţează, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate.

În plus, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. Conţinutul actului normativ a siderat opoziţia, care acuză Guvernul Victor Ponta că încurajează mediocritatea în toate formele de învăţământ şi, în acelaşi timp, dă o lovitură descentralizării. Părere împărtăşită şi de experţi, care condamnă paşii înapoi în educaţie.

Lege contestată şi de experţi

Specialiştii în educaţie spun că schimbările aduse Legii Educaţiei reprezintă o recentralizare, o repolitizare şi o feudalizare a sistemului şcolar din România.

Şi fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, consideră că asistăm la o recentralizare şi o politizare a sistemului de educaţie, care vor duce la slăbirea calităţii învăţământului. „Partidele nu vor avea interesul să schimbe aceste prevederi, este în folosul tuturor, este o politizare excesivă. Ministrul este bineînţeles numit politic, inspectorul este numit politic şi directorii sunt numiţi de inspectori. Partea proastă e că după ce o să vină alt partid la putere o să se schimbe iarăşi tot şi tot aşa. Ne trezim că avem o volatilitate în tot ce înseamnă managementul educaţiei de la firul ierbii, de la şcoală şi până la nivel de minister şi ne întrebăm de ce nu mai funcţionează instituţiile“, ne-a declarat Mircea Miclea.

Citeşte şi:

Experţii prevăd un sistem medieval de educaţie după ultima modificare a legii

Specialiştii în educaţie spun că schimbările aduse Legii Educaţiei reprezintă o recentralizare, o repolitizare şi o feudalizare a sistemului şcolar din România.

 Legea Educaţiei, măcelărită de Guvern

Guvernul Ponta a modificat radical Legea educaţiei pentru a treia oară, tot prin OUG. Actul normativ este atacat dur atât de opoziţie, cât şi de experţii în educaţie.

Contre pe modificările la Legea Educaţiei între minister şi sindicate

Ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea Educaţiei stipulează, printre altele, că se va putea organiza a treia sesiune de Bacalaureat şi meditaţii instituţionalizate la liceu pentru cei care au picat Bac-ul. Profesorii salută toate aceste modificări, dar le amintesc guvernanţilor că salariile din învăţământ au rămas aceleaşi şi birocraţia este la fel de mare, ca atare nu se schimbă acolo unde doare.

DOCUMENT Inspectoratele şcolare vor numi directorii de şcoli. Cum se modifică Legea Educaţiei în preuniversitar

De acum încolo, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii unităţii de învăţământ, în loc să se mai aleagă un preşedinte din rândul dascolilor, iar concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director-adjunct nu mai este organizat de Consiliul de administraţie al şcolii, ci direct de către inspectorat, potrivit ordonanţei de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.

DOCUMENT Doctorat la frecvenţă redusă. Cum se modifică Legea Educaţiei în universitar

Persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare, iar de acum încolo, se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.

Noi modificări ale Legii Educaţiei Naţionale (I)

Este vorba de a patra OUG, de modificare a Legii Educaţiei Naţionale (LEN), care nu mai lasă mare lucru din substanţa, ideile şi principiile legii elaborate în guvernarea Boc, lege lăudată atât la Bruxelles cât şi de către mediile profesionale conştiente din ţară.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite