Şcoala românească produce tot mai multă forţă ieftină de muncă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Adevărul
FOTO Adevărul

Numărul absolvenţilor de studii de licenţă aproape s-a înjumătăţit în doi ani. Experţii spun că tinerii renunţă la studiile universitare învinşi de blocajele din sistemul românesc de învăţământ şi tocmai de aceea riscăm să devenim furnizori de muncă ieftină pentru celelalte state europene.

95.000 de tineri au obţinut anul trecut diplomă de licenţă în România, cu 44% mai puţini decât în urmă cu doi ani. Şi asta în condiţiile în care Comisia Europenă ne-a cerut ca până în 2020 să creaştem numărul absolvenţilor de învăţământ superior. Însă este aproape imposibil, explică experţii care susţin că sistemul de educaţie învechit şi rigid îi demotivează chiar şi pe tineri care aleg să studieze ceea ce le place. O altă problemă a sistemului nostru de învăţământ este că elevii de liceu nu beneficiază de consiliere în carieră necesară tinerilor pentru a decide ce facultate li se potriveşte şi ce carieră ar vrea să continue, mai arată specialiştii.

Tinerii nu mai vor studii superioare

Concret, statisticile arată că în învăţământul universitar de licenţă, numărul absolvenţilor a fost de 95.000 de persoane în anul universitar 2013/2014, faţă de 136.600 de persoane în anul 2011-2012. Nu doar absolvenţii, ci şi numărul studenţilor scade exponenţial de la un an la altul.

„În anul 2007-2008 aveam peste un milion de studenţi, iar în anul universitar 2014-2015 aveam exact 500 de mii de studenţi români şi 24 de mii de studenţi străini, adică sub aspectul de internaţionalizare a universităţilor mult sub potenţial. Este cu atât mai îngrijorător cu cât ştiţi că este obiectivul asumat de România pentru anul 2020 – 26,7% absolvenţi de învăţământ terţiar. Este foarte greu dintr-o scădere dramatică a numărului de studenţi să transformi într-o creştere semnificativă a numărului de absolvenţi”, declara recent fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Riscăm să devenim furnizor de muncă ieftină

Motivele pentru care tinerii români renunţă la facultate sunt de ordin sistemic, consideră expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu, iar rădăcinile problemei cuprind multe zone sociale.

„Scăderea demografică, rezultatele elevilor la examenul de Bacalaureat, sărăcia, decredibilizarea studiilor universitare şi campania dusă de anumiţi lideri de opinie în spaţiul public, toate au dus la această situaţie teribilă în care se adânceşte decalajul între noi şi celelalte state europene. Avem proporţia cea mai scăzută de absolvenţi de studii superioare din totalul populaţiei ocupate şi totuşi încă se mai trezesc inconştienţi care spun că nu toată lumea trebuie să aibă un liceu şi mai ales nu toată lumea trebuie să facă o facultate. Suntem atat de departe de o astfel de situaţie, încât devine imperios necesar să încurajăm tinerii să facă studii terţiare. Asta dacă nu ne propunem de fapt sa devenim un furnizor de muncă ieftină, slab calificată, pentru celelalte state europene, state care investesc de altfel masiv în educarea propriilor cetăţeni”, este de părere Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie.

Pe de altă parte, expertul în piaţa muncii Cătălin Ghinăraru atrage atenţia asupra aspectului demografic al situaţiei, subliniind că proporţia tinerilor calificaţi a crescut, chiar dacă numărul total al absolvenţilor va continua să scadă şi în viitor.

„În general, proporţia celor cu studii superioare a crescut, dar noi am pornit după ’90 de la un nivel foarte redus şi deşi am făcut progrese mari, cu o pantă de creştere spre calificare accentuată, suntem tot acolo, la coada Europei. Pe de altă parte, mai depinde şi de nivelul de dezvoltare necesarul de forţă de muncă bine calificată, de cât poate economia să absoarbă. Cât despre nivelul absolut al absolvenţilor, trebuie să ne aşteptăm la o scădere generală şi în viitor, deoarece sunt mai puţini copii, generaţiile care vin sunt tot mai mici ca proporţie”, a comentat Ghinăraru.

Inhibaţi încă din primii ani de şcoală

De asemenea, reprezentantul tinerilor români de la ONU, David Timiş, care a studiat în Marea Britanie, Franţa şi China, având un parcurs educaţional deosebit chiar printre studenţii străini, spune că motivul pentru care studenţii români abandonează universităţile este fiindcă sunt supuşi, din prima zi de şcoală, unui sistem de demotivare care practic le taie aripile şi când ajuns în pragul maturităţii, o mare parte din ei deja cedează lupta cu lumea şi se resemnează, curiozitatea le este înfrânată şi nu mai pun întrebări.

„Este o mare problemă de motivare în rândul tinerilor români. Ei sunt reticenţi să pună întrebări. Asta li se trage din primii ani de şcoală când au fost timoraţi de acel «stai cuminte cu mâinile la spate» şi «nu pune întrebări». Au fost inhibaţi şi când ajung la facultate vor să evite continuarea liceului, a sistemului acesta. Desigur, lipsa de consiliere e o mare problemă dar asta nu e numai în România, e o problemă la nivel global. În Marea Britanie nu erau studenţii mai deştepţi decât noi, cei veniţi din România, dar erau mai liberi în gândire, puneau întrebări, în timp ce un român cu greu îşi dă drumul la libera cugetare. De asemenea, sistemul lor de educaţie are mai puţine ore şi e gândit în aşa fel încât să-i responsabilizeze pe tineri şi să-i facă să gândească critic. În România, abia acum simt că începem să ne trezim din acest punct de vedere. Dacă ar fi să fac o caricatură, românul stă cu mâinile la spate, încruntat, dar fără să facă ceva. Totuşi, cred că lucrurile au început să se schimbe şi la noi”, a spus David Timş.

N-au de unde să primească sfaturi

Însă de multe ori, problemele tinerilor încep încă de pe băncile liceului, când fac alegeri greşite în lipsa unui sistem eficient de consiliere în carieră.

„Foarte mulţi renunţă deoarece le intră o idee în cap că dacă nu intră unde vor, mai bine să se ducă oriunde ca să nu stea un an acasă şi după ce stau la facultatea aia un an sau doi îşi dau seama că într-adevăr nu-şi doresc sau nu fac faţă. În cabinetele din România se doarme mult şi de vină sunt şi directorii că nu cer socoteală consilierilor şcolari şi aşa ajung tinerii la 20 şi ceva de ani în cabinete particulare, pentru că nu ştiu ce vor să facă cu viaţa lor”, este de părere Diana Ioaneş, consilier.

Şi numărul elevilor s-a micşorat

Un studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că şi la nivel de liceu a fost o scădere destul de mare de elevi. Anul şcolar trecut au fost cu aproape 50.000 de elevi mai puţin decât în 2013-2014.

Profesorul Ştefan Vlaston, blogger adevarul.ro, a explicat că sunt mai mulţi factori care determină acest lucru, cel mai mare fiind abandonul şcolar care are loc de la trecerea din clasa a VIII-a la clasa a IX-a. De asemenea, o parte dintre cei care ajung la liceu, dar care sunt din mediul rural, părăsesc şcoala în decursul clasei a IX-a fiindcă deplasarea până la liceu este lungă şi costisitoare. Asta pentru că, faţă de şcolile generale, nu există licee în fiecare comună, iar copiii sunt nevoiţi să parcurgă mulţi kilometri ca să ajungă la liceu.

„Părăsesc liceul din cauza deplasării, îi costă mult. Când ajung la liceu, pe parcurs îşi dau seama că nu vor lua Bac-ul, ori pentru mulţi dintre elevi, obiectivul liceului este promovarea examenului de Bacalaureat. În vara aceasta a spus fostul ministru al Educaţiei (Sorin Cîmpeanu – n.r.) că în ultimii 10 ani, 760.000 de elevi au parcurs liceul degeaba fiindcă nu au luat Bac-ul. Este un dezastru. Desigur, şi descreşterea demografică poate contribui, dar nu cred că este vorba de o scădere de natalitate atât de drastică. Eu cred că, de fapt, mulţi din ei renunţă la şcoală şi pe o parte din ei nici nu-i regăsim în cifra de abandon şcolar", a explicat Ştefan Vlaston. Oficial, cifra dată de Ministerul Educaţiei în privinţa abandonului şcolar este de aproximativ 17%. În studiul INS apare un procent şi mai mare, de 26%, dar acesta cuprinde şi abandonul universitar.

O altă explicaţie pentru dispariţia bruscă a mii de elevi din licee este apariţia şcolii profesionale. Pe scurt, anul acesta avem un număr record de elevi înscrişi în învăţământul dual, fiind vorba chiar de 50.000 de elevi care urmează şcoala profesională.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite