VIDEO A doua şansă la educaţie pentru copii. Sărăcia nu închide drumuri
0
Peste jumătate din copiii români suferă din cauza sărăciei, ţara noastră fiind la coada clasamentului european în ceea ce priveşte nivelul de trai al celor mici, potrivit unui studiu al Salvaţi Copiii. Pentru cei mai mulţi dintre ei, sărăcia se traduce prin abandonul şcolii, iar la maturitate nu se mai pot integra în societate. Pentru aceştia, există însă programele de tip „A doua şansă", care arată că niciodată nu e prea târziu să înveţi.
"Bunica", cum îi spun copiii, are patru nepoţi pe care îi creşte singură. Părinţii micuţilor au plecat la muncă în Spania cu mulţi ani în urmă, copiii s-au născut acolo şi, unul după altul, i-au trimis în România să fie crescuţi de bunică.
Părinţii au fost arestaţi în străinătate şi acum nu mai trimit bani înapoi în ţară, iar cei mici trăiesc cu bunica din indemnizaţii. Bani care însă nu le ajung cât să-şi cumpere haine şi să-şi pună încălţăminte adecvată în picioare cu care să meargă iarna la şcoală.
"Nu i-am putut aduce la şcoală la timp, am avut probleme financiare, dar am găsit acest loc (Şcoala Gimnazială Nr. 178 din Capitală, unde se derulează programul „A doua şansă”), unde pot recupera. Îi cresc singură, i-am luat în plasament pentru că părinţii lor nu sunt în ţară şi eu am grijă de ei. Sunt mulţumită că pot să înveţe şi să ajungă la nivelul anilor lor şi după aceea să meargă mai departe", povesteşte bunica Valeria Drăgoi.
Nepoţii sunt în clasa învăţătoarei Gabriela Popescu, unde studiază elevi de mai multe vârste, de la şapte la 12-13 ani, care recuperează anii pierduţi. Unii au fost daţi la şcoală în primii ani, apoi au abandonat din cauza problemelor familiale şi de sărăcie, iar alţii au învăţat să scrie şi să citească abia la 11 ani.
Alfabetizare cu întârziere
"Am 12 ani, am învăţat să scriu la 11 ani. Mi-a luat cam o săptămână. Unchiul meu m-a înscris la şcoală aici şi în curând mă voi înscrie la clasa a II-a", spune un băieţel. Un alt copil din clasa doamnei Popescu, Iasmina (foto), are 10 ani şi este de trei ani la şcoală. Acum este în clasa a III-a, este o fată deşteaptă, ţine pasul cu ceilalţi colegi şi spune că vrea să termine liceul, să ajungă la facultate.
"Gabi este în clasa a II-a, a recuperat clasa I prin programul "A doua şansă". El nu avea nici măcar un certificat de naştere, l-am ajutat să-şi dobândească o identitate prin tribunal. Cristi este în aceeaşi situaţie, a mers la şcoală doi ani, a abandonat şi acum a recuperat cu noi şi l-am integrat în semestrul al doilea la clasa a III-a la Şcoala Gimnazială Nr 1 şi a trecut clasa", povesteşte Amalia Gheorghe, de la Salvaţi Copiii. Aşa arată poveştile copiilor care recuperează şcoala prin "A doua Şansă", un program special realizat de ONG-ul Salvaţi Copiii.
La rândul lor, părinţii spun că au ales să-şi dea copiii la şcoală pentru a le oferi şansa pe care ei nu au primit-o, să le fie mai bine şi să poată să îşi câştige existenţa la maturitate.
"Nu am avut posibilităţi, a întrerupt şcoala doi ani din probleme familiale şi financiare şi nu îl mai primeau la nicio şcoală. Eu am încercat să-l dau, dar deja depăşise vârsta, avea 12 ani şi atunci am mers la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copiilor, care m-a trimis la Salvaţi Copiii. Băiatul meu, în mai puţin de patru luni, a recuperat toată materia pierdută, îşi doreşte foarte mult să înveţe", povesteşte Adriana Vasile, mama unui băiat din programul „A doua şansă”, derulat la Şcoala 178 din Capitală.
"Nu am dat copiii la şcoală până acum, băiatul are 10 ani, fetiţa are nouă ani şi celălalt băiat are opt ani. Mai am un băiat de 15 ani şi o fată de 13 ani, dar ei nu au vrut să vină la şcoală. În schimb, ăştia mai mici au vrut. Mi-au zis că le place şi vor să continue şcoala şi o să dau şi fetiţele mai mici la grădiniţă. Vreau să ajungă până la facultate", spune o altă mamă.
Cei mai săraci copii din Europa
Copiii români şi bulgari sunt cei mai săraci din Europa, arată studiul "Sărăcia şi excluziunea socială a copiilor din Europa", realizat de organizaţiile internaţionale Salvaţi Copiii în cele 28 de state membre UE şi pe Elveţia, Islanda şi Norvegia.
Potrivit datelor Eurostat, aproape 27 de milioane de copii (28%) sunt în risc de sărăcie sau de excluziune socială şi mai mult de jumătate din copiii din România (52,2%) şi Bulgaria (52,3%) se află în această situaţie.
Dacă în România, peste jumătate din copii trăiesc în sărăcie, în ţările nordice (Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda şi Islanda) sau în Germania, Olanda şi Elveţia, doar 12-19% sunt în această situaţie.
La nivelul Uniunii Europene (UE), copiii ai căror părinţi muncesc puţin au o probabilitate cu 56,7% mai mare să se afle în risc de sărăcie sau excluziune socială decât aceia ai căror părinţi muncesc mult.
Totuşi, în România participarea crescută a familiei pe piaţa muncii nu este suficientă pentru a reduce sărăcia copiilor. De altfel, România este ţara cu cea mai mare proporţie de copii în risc de sărăcie (40%) aflaţi în familii unde părinţii muncesc mult.
Politici aproape ineficiente
Copiii sunt săraci pentru că părinţii lor nu au venituri suficiente pentru a-şi permite cheltuielile legate de o locuinţă (chirie, ipotecă), trăiesc în locuinţe neadecvate şi nu au acces la servicii de educaţie sau de sănătate, nu au posibilitatea de a participa la evenimente sociale, nu le este garantată securitatea fizică sau trăiesc într-un mediu familial instabil, mai arată studiul.
De asemenea, 87% dintre copii au părinţi cu un nivel scăzut al educaţiei, ca atare sunt mai vulnerabili la sărăcie sau excluziune socială comparativ cu cei ai căror părinţi au primit o educaţie la un nivel mai ridicat.
În ciuda eforturilor ONG-urilor şi a autorităţilor de a-i ajuta, politicile publice au un impact redus asupra diminuării riscului de sărăcie în rândul copiilor, arată studiul.
"Cu cât politicile publice sunt mai targetate asupra familiei, cu atât se reduce mai mult riscul sărăciei, însă eficienţa statului este redusă", a spus sociologul Mihaela Manole, la conferinţa de lansare a studiului. România are cel mai scăzut nivel al accesului la servicii de îngrijire şi educaţie timpurie.
Peste 1.100 de tineri şi copii trăiesc pe stradă, în Bucureşti. Peste jumătate sunt cerşetori
În Bucureşti sunt în jur de 1.100 de persoane care locuiesc pe stradă. 41% din ei sunt minori şi 59% sunt adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Din aceştia, 56% se declară de etnie romă şi 42% sunt români, potrivit studiului „Evaluarea fenomenului copiii şi tinerii străzii“ realizat în 2014 de Salvaţi Copiii.
90% din cei peste 3.200 de copii daţi dispăruţi în ultimul an au plecat voluntar de acasă
Peste 3.200 de copii au dispărut din mai 2013, dintre care peste 90% au plecat voluntar, iar în evidenţele Poliţiei sunt în prezent 338 de copii daţi dispăruţi, dintre care 61 au vârste mai mici de zece ani, potrivit unor statistici oficiale prezentate de Salvaţi Copiii.
A doua şansă la educaţie pentru adulţii care nu au terminat învăţământul obligatoriu
Marţi, Asociaţia C4C Communication for Community a lansat proiectul "Cu mic, cu mare, din nou la şcoală", care îşi propune să-i ajute pe adulţii care nu au terminat învăţământul obligatoriu să aibă o a doua şansă la educaţie.
STUDIU Neglijarea copiilor, o nouă formă de agresiune
Cazurile de copii bătuţi în familie nu mai sunt la fel de des întâlnite în ultimii ani, dar s-a intensificat fenomenul neglijării acestora de către părinţi, preocupaţi de muncă şi de asigurarea traiului zilnic.
Se încarcă comentariile...
