Titularizare 2016. Repartizarea profesorilor pe posturile titularizabile se desfăşoară luni şi marţi

Profesorii află uni şi marţi la ce unităţi şcolare sunt repartizaţi

Potrivit calendarului, repartizarea pe posturi titularizabile a candidaţilor care au obţinut note peste 7 sau egale cu 7 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială la clasă în profilul postului are loc în zilele de 8 şi 9 august.

Candidaţii care au obţinut note peste 7 sau egale cu 7 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială la clasă în profilul postului sunt repartizaţi, luni şi marţi, în şedinţe publice organizate de centrele de concurs. Candidaţii care au obţinut minimum nota 5 (cinci) atât la proba scrisă, cât şi la proba practică/inspecţia specială în profilul postului vor fi angajaţi pe perioadă determinată (suplinitori).

Câţi candidaţi au obţinut note de titularizare

În urma examenului de titularizare, 46,65% din 22.866 de candidaţi au obţinut note  peste 7 sau egale cu 7. 

Potrivit comunicatului Ministerului, 83 de candidaţi (0,41%) au obţinut nota 10, 9.306 candidaţi au obţinut note între 7 şi 9,99, 6.979 de candidaţi - note între 5 şi 6,99, iar 3.757 de candidaţi – note între 1 şi 4,99. Din promoţia curentă, 44,05% dintre candidaţi au obţinut note peste 7 (în creştere de la 41,82%), iar 35,30% - note între 5 şi 6,99 (în scădere de la 35,54%).

Cel mai ridicat procent de note peste 7 sau egale cu 7 s-a înregistrat în judeţul Harghita (59,4%), iar cel mai scăzut, în judeţul Călăraşi (22,9%). În Capitală procentul s-a situat la 53,89% (cel mai ridicat fiind în sectorul 2 – 64,4%).

Rezultate irelevante, dacă ţinem cont de numărul de posturi

Pentru că au fost scoase doar puţin peste 4.400 de posturi titularizabile, iar candidaţii au fost peste 22.800, experţii în educaţie susţin că aceste examene sunt irelevante.

„Cadrele didactice se întreabă de ce se mai organizează examenul dacă nu sunt posturi. La Matematică, în Bucureşti, sunt numai patru posturi la nişte licee private, care vizează deja anumiţi candidaţi. Se scot câteva mii de posturi pe perioadă nedeterminată la câteva zeci de mii de oameni. Cine mai merge să dea examen pentru a sta pe un post un an, apoi să dea iar şi iar examen? Examenul nu rezolvă problema calităţii. Consider că şcolile ar trebui să aibă autonomie să angajeze singure personalul. Ele ştiu de e au nevoie”, a explicat expertul în Educaţie, Daniela Vişoianu.

„Avem nevoie de revalorizarea meseriei didactice”

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, susţine că „nu au rost să discutăm dacă procentul este mai mare sau mai mic decât anul trecut, atâta timp cât meseria de dascăl nu este suficient de atractivă pentru tinerii valoroşi”.

„Avem o dublă problemă: salariile mici înseamnă finanţare improprie sau sărăcie - în limbaj mundan, absolvenţii care nu îşi exercită meseria înseamnă risipă a banului public. Avem nevoie urgentă de revalorizarea meseriei didactice atât în preuniversitar, cât şi în universitar. În preuniversitar, salariul de bază al unui profesor debutant este puţin peste 1.200 lei, iar cel al unui asistent universitar debutant este de aproximativ 1.500 lei. Există numeroşi studenţi bine pregătiţi, însă profesia didactică nu poate fi atractivă cu acest nivel al salarizării”, arată rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Totodată, profesorul de matematică Ştefan Vlaston, consideră că oamenii buni nu sunt atraşi de sistemul de educaţie, „pentru că toţi profesorii sunt plătiţi la grămadă, indiferent de competenţă şi de vârstă”.