Sindicatele din învăţământ au trimis scrisori deschise către Iohannis şi Ponta rugându-i să iniţieze o dezbatere publică pentru o nouă Lege a Educaţiei

FOTO: Arhiva Adevărul

Sindicatele din învăţământ au trimis scrisori deschise către preşedintele României, Klaus Iohannis, şi către premierul Victor Ponta rugându-i să lanseze o dezbatere naţională vizavi de o nouă lege a educaţiei.

Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", care reprezintă aproximativ 80.000 de profesori, a trimis o scrisoare deschisă către preşedintele Klaus Iohannis în care îl roagă să susţină mediatic un Acord pentru şcoala românească şi pentru o lege a educaţiei "flexibilă şi modernă, care să ducă la debirocratizarea, depolitizarea şi finanţarea corespunzătoare a sistemului".

"Domnule Preşedinte, aşa cum aţi iniţiat şi aţi reuşit să obţineţi acordul partidelor politice în ceea ce priveşte Acordul politic de creştere a finanţării pentru Apărare, considerăm că puteţi susţine şi media un Acord pentru şcoala românească şi pentru o lege a educaţiei flexibilă şi modernă, care să ducă la debirocratizarea, depolitizarea şi finanţarea corespunzătoare a sistemului. 

Oferiţi-le, domnule Preşedinte, mentorilor şi colegilor dumneavoastră ceea ce aşteaptă de 25 de ani. Susţineţi educaţia ca prioritate naţională, atât din punct de vedere strategic, cât şi financiar, întrucât, aşa cum spuneaţi în campania electorală: „Educaţia e cheia succesului, nu doar pentru un om, ci şi pentru o naţiune“! Domnule Preşedinte, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, în numele celor peste 80.000 de membri ai săi, consideră că, fără consens politic şi social, nu se poate realiza nicio lege a educaţiei care să fie asumată şi respectată de Guvern şi Parlament", se arată în scrisoarea deschisă a FSE "Spiru Haret".

Şi premierului Victor Ponta i se solicită lansarea unei dezbateri publice vizavi de o nouă lege a educaţiei, de data aceasta din partea Federaţiei  Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care reprezintă drepturile şi interesele a peste 175.000 de salariaţi din învăţământul preuniversitar de stat.

Reprezentanţii profesorilor spun în scrisoarea deschisă că îi adresează premierului "respectuoasa rugăminte de a iniţia o dezbatere publică, la nivel naţional, pe marginea proiectului Legii educaţiei naţionale şi a Statutului personalului didactic, aflat pe agenda Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului României".

FSLI consideră că este "absolut necesară o dezbatere publică pe marginea acestui proiect de lege, cu participarea tuturor categoriilor de beneficiari ai educaţiei (elevi, studenţi, părinţi, comunitate locală), dar şi a tuturor factorilor implicaţi sau cu rol de decizie în procesul educaţional. (...) Învăţământul românesc are nevoie de o lege coerentă, unanim acceptată de toţifactorii implicaţi şi interesaţi de actul educaţional, inclusiv de beneficiarii direcţi, şi care să poată fi aplicată pe termen lung, fără a putea fi contestată."

Ministrul Educaţiei: O nouă Lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii

O nouă lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii. Aşa a declarat miercuri ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a arătat că este hotărât să schimb sistemul din temelii, precizând însă că noua lege ar putea fi adoptată, cel mai devreme, în 2016-2017.

„O nouă Lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii. Este exclus să avem modificări generate de o nouă lege a Educaţiei în timpul anului şcolar sau universitar. Modificările vor produce efecte începând cu anul şcolar şi universitar următor, cel mai devreme”, a precizat Sorin Cîmpeanu în cadrul unei declaraţii de presă care a avut loc miercuri.

De asemenea, el a adăugat că o Lege a Educaţiei trebuie să răspundă la câteva cerinţe: „una din cerinţe este debirocratizarea sistemului de învăţământ, profesorii nu mai trebuie să producă documente, ci un progres clar”.

Acesta a declarat că vor fi consultaţi şi reprezentanţii mediului socio-economic şi să fie consultate patronatele deoarece calificările trebuie să fie relevante pe piaţa muncii, urmând să fie consultaţi şi experţi din educaţie, inclusiv foşti miniştri ai Educaţiei.

„Numai în momentul în care vom avea identificat acel numitor comun vom promova noul proiect al Legii Educaţiei. Consider că în absenţa acestui mod de lucru nu putem să asigurăm realizarea acelui obiectiv mult aşteptat de modernitate, calitate a învăţământului românesc”, a completat ministrul.

Acesta a precizat că procesul de consultare va fi gestionat de Ministerul Educaţiei, iar în momentul în care va exista un proiect coerent, acesta va fi înaintat Parlamentului, nefiind adoptat „prin asumarea de răspunderi”.

Cîmpeanu a adăugat că, din punctul său de vedere, dezbaterile din Parlament vor putea fi realizate într-un „timp relativ scurt”.

Ponta îl avertizează pe Sorin Cîmpeanu „să nu se grăbească”

Premierul Victor Ponta l-a atenţionat, miercuri, pe ministrul Educaţiei, să nu se grăbească şi să nu cadă în „capcana” în care au căzut şi alţi foşti miniştrii.

„Să nu cădeţi în capcana în care au căzut toţi miniştrii. O să facem o nouă lege atunci când e toată lumea de acord: Parlamentul, preşedintele României, sindicatele, profesorii, elevii, părinţii. Am văzut că a început iarăşi agitaţia, că schimbăm legea. Eu nu sunt de acord să schimbăm nicio lege a Educaţiei până nu stă toată lumea la masă, până nu o gândeşte pe termen lung, până nu o facem ca în Europa sau ca în America, mai bine zis", i-a spus Ponta ministrului Educaţiei, în şedinţa de guvern, potrivit Mediafax.

Premierul i-a mai transmis lui Cîmpeanu să facă legea „atunci când e toată lumea de acord”, dar în acelaşi timp să fie „foarte implicat” şi să dea mesaj de „seriozitate”.

În acest context, Victor Ponta a spus: „Că sunt lucruri de îndreptat, bineînţeles că sunt lucruri de îndreptat şi vă rog ca, de pe acum, la cererea companiilor de IT, să găsiţi soluţii să avem mai multe locuri la facultatea de IT. Degeaba producem metalurgişti şi tot felul de alte meserii pe care nu le mai caută nimeni. Toată lumea caută IT-işti şi nu avem absolvenţi destui. Şi chiar vă rog să vă întâlniţi cu rectorii, să găsiţi soluţii să avem mult mai multe locuri pentru acest domeniu, care suferă în România de lipsă de oameni pregătiţi”.

Cum arată proiectul trimis la sindicate

Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt cuprinse în iniţiativa legislativă de la care vor începe dezbaterile pentru modificarea Legii educaţiei.

Proiectul Legii educaţiei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost şi alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârşitul lunii mai. Iniţiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaţiei.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

 Proiectul prevede că pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.

În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.

Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Probele orale de la examenul de bacalaureat, susţinute în cursul anului şcolar

Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.

La examenul de bacalaureat vor fi susţinute: proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; proba de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică. În prezent, probele sunt susţinute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.

Contract educaţional încheiat de unităţile de învăţământ cu părinţii

Potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul Matricol Unic, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip va fi elaborat cu consultarea structurilor asociative naţionale ale părinţilor şi aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei, fiind particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia Consiliului de administraţie.

Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ va fi sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal, va reprezenta contravenţie şi se va sancţiona cu amendă între 100 şi 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal. În mod similar se va proceda şi în situaţia distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii, se mai arată în proiect.

În acest caz, aplicarea contravenţiei se va face de către primărie, la sesizarea Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Banii astfel obţinuţi vor fi utilizaţi exclusiv în folosul unităţii de învăţământ respective.

Proiectul mai prevede că unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.