Psiholog: „Rezultatele slabe de la Bac, o consecinţă a abuzului emoţional folosit ca instrument educaţional în şcoli”

FOTO Adevărul

Abuzul emoţional asupra copiilor are o pondere îngrijorătoare în mediul educaţional, avertizează psihologul Iuliana Fűlaş. El se manifestă printr-o conduită de intimidare, înjosire, umilire şi devalorizare, a mai explicat specialistul. În final, efectele unui astfel de tratament sunt instalarea unui sentiment permanent de nonvaloare, ce poate explica şi rezultatele îngrijorătoare de la examenele naţionale.

În majoritatea şcolilor româneşti, spune specialistul, abuzul emoţional este încă folosit ca instrument „educaţional”, iar acesta poate distruge gândirea creativă, poate genera stări anxioase şi poate conduce la traumatizarea emoţională a copiilor.

„Am întalnit mulţi copii abuzaţi emoţional în şcoli, de profesori, sau de colegii de clasă, iar majoritatea, din cauza fricii, refuză să împărtăşească experienţele traumatizante cu psihologii. Prind curaj să povestească doar când le aducem la cunoştinta ca sunt sub protectia confidenţialitaţii. De cele mai multe ori, părinţii refuză să accepte astfel de probleme, le ignoră sau chiar afirmă: <<dacă profesorul l-a pedepsit, sigur a făcut el ceva>>”, afirmă psihologul Iuliana Fűlaş.

Copiii încep să fugă de şcoală

Întreg acest context îl poate determina pe copil să nu mai găsească o motivaţie reală de a mai merge la şcoală, să-şi piardă încrederea în profesorii sau chiar respectul faţă de aceştia. Mai mult, repulsia pe care şi-a creat-o elevul, spune specialistul, se poate răsfrânge şi asupra încrederii în instituţia şcolară, în ansamblul ei. 

„Sunt puţini copii care povestesc despre umilinţa prin care trec la şcoală, despre batjocura, hărţuirea şi traumele emoţionale la care sunt supuşi. Am întâlnit copii care s-au gândit chiar să-şi ia viaţa pentru a scăpa de umilinţa colegilor şi a profesorilor. Mulţi profesori provoacă o clasă întreagă împotriva unui singur copil, traumatizându-l, poate, chiar pe viaţă. Sunt mulţi dascăli care îi ameninţă cu sintagme de genul <<te las corigent>>. Îi umilesc şi le distrug stima de sine cu apelative de genul <<eşti un prost, un handicapat>>, <<nu eşti bun de nimic>>, <<mi-ar fi ruşine să am un copil ca tine>>. Uneori, umilirea se face în faţa clasei. Să jigneşti un copil, să-l umileşti, să-l ameninţi, îl programezi la eşec permanent. Unii copii devin agresivi, alţii se închid în ei, în ambele cazuri vor fi marcaţi pe viaţă de o copilărie nefericită. Copiii de astăzi sunt foarte inteligenţi, dar profesorii (unii dintre ei) le vorbesc ca şi cum ar fi reduşi mintal. Nu trebuie să subestimăm inteligenţa şi capacitatea lor de înţelegere. Copiii au nevoie de încurajări, au nevoie să fie stimulaţi pozitiv, au nevoie să se descopere pe ei”, declară psihologul Iuliana Fűlaş.

Ce învaţă copii din abuzurile emoţionale

Primul lucru pe care îl experimentează un copil după ce a fost abuzat emoţional, spune psihologul, este depresia, iar de aici încolo se deschide o adevărată cutie a Pandorei. 

„După ce este abuzat emoţional, copilul învaţă că, orice ar face, nu merită efortul, se manifestă agresiv dezvolta atitudini masochiste. Învaţă să nu mai aibă încredere în el, să nu gândească. Învaţă lipsa de respect faţă de el şi faţă de profesori. Când este umiliţ în faţa clasei caută să se apere,  învaţă să-l dispretuiască pe profesor, iar când ajunge la liceu devine agresiv chiar şi cu profesorii. Elevii de liceu sunt produsul acţiunilor profesorilor din clasele primare, profesori care le-au modelat şi întărit comportamentul negativ”, declară psihologul Iuliana Fűlaş.

Efecte pe termen lung: rezultatele la Bac

Dintre efectele negative care se regăsesc, psihologul enumeră: stima de sine redusă, timiditatea, neîncrederea, sentimente de vinovaţie, anxietatea, depresia, tendinţe autoagresive.

„Toate aceste trăiri emoţionale îi dezvoltă copilului un comportament ce duce la eşec permanent, confirmându-i de fiecare dată sentimentul de nonvaloare. Rezultatele la Bac din fiecare an şi atitudinea lor confirmă toate aceste trăiri ale elevilor de astăzi, că nu merită efortul, iar acest tip de atitudine va intra în setul lor de valori”, conchide psihologul Iuliana Fűlaş.

Şcoală de discriminare

De altfel, nu mai puţin de jumătate din plângerile depuse la CNCD anul trecut provin din sistemul de învăţământ, arată statisticile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Csaba Asztalos, membru în consiliul director al instituţiei a declarat că numărul de plângeri s-a înmulţit în ultimii 2-3 ani.

Mai exact, anul trecut au fost depuse la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) un număr de 782 de plângeri din care jumătate provin doar din spaţiul şcolar.

„În ultimii 2-3 ani s-au înmulţit plângerile la CNCD. Ele vizează accesul la educaţie a copiilor cu dizabilităţi, sistemul de salarizare al profesorilor şi discursul prin care se aduce ofensă la adresa unor elevi”, a explicat Csaba Asztalos.

Copiii cu autism sunt tachinaţi

În studiu al Fundaţiei Romanian Angel Appeal (RAA), realizat în luna noiembrie a anului trecut, arată că aproape jumătate dintre copiii cu autism care merg la şcoală sunt intimidaţi şi tachinaţi, aproximativ aceeaşi fiind ponderea celor implicaţi "doar câteodată" la joacă alături de colegi, iar profesorii, deşi dispuşi să contribuie la integrarea lor, nu ştiu cum să facă asta.

"După forma de învăţământ la care sunt înscrişi copiii, constatăm că 64 la sută sunt înscrişi în şcoala de masă, 31% studiază în şcoala specială, iar cinci la sută sunt şcolarizaţi în clase speciale, integrate în şcoala de masă. Doar 17% din copiii care frecventează un mediu de învăţământ beneficiază de shadow/însoţitor, iar jumătate din părinţii celor care nu beneficiază sunt convinşi că prezenţa însoţitorului este foarte importantă pentru progresele copilului.

Dintre părinţii intervievaţi, 46% afirmă că cel puţin uneori copilul lor cu autism, înscris la şcoală, este intimidat şi tachinat, iar 53% dintre respondenţi spun că, la şcoală, copilul lor este implicat doar câteodată în activităţi de joacă cu colegii. În opinia participanţilor la studiu, cadrele didactice sunt dispuse în foarte mare măsură să contribuie la integrarea copilului (42% din respondenţi) însă doar 22% din ei afirmă că personalul didactic ştie şi ce anume să facă", se mai arată în studiu.

Copil cu dizabilităţi, umilit la grădiniţă chiar de educatoare

La începutul lunii aprilie, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) a sesizat CNCD şi Inspectoratul Şcolar al Capitalei privind discriminarea unui băieţel cu deficit de atenţie şi hiperkinetism, la grădiniţă, de către educatoare.

Radu are cinci ani şi este diagnosticat cu "deficit de atenţie şi hiperkinetism". Timp de mai mulţi ani, părinţii săi au facut eforturi majore pentru recuperarea sa într-un centru privat de terapii. În 2014, Radu a fost declarat apt pentru şcolarizarea într-o grădiniţă de masă, de către specialişti şi medici, fiind un copil cu o evoluţie spectaculoasă, verbal şi independent în nevoile de bază.

În septembrie 2014, mama copilului l-a înscris la Grădiniţa nr. 224, aducând la cunoştinţa personalului situaţia sa. Aceasta a discutat cu educatoare despre copilul său, explicându-i progresele majore pe care acesta le-a înregistrat şi oferindu-şi sprijinul pentru micile aspecte legate de neatenţia copilului sau nevoia sa de mişcare.

Potrivit CEDCD, încă de la început, atitudinea educatoarei a fost ostilă, spunându-i mamei că minorul "nu are ce să caute în grădiniţă pentru ca are probleme…nu stă locului…nu este atent şi …până la urmă 'ori plecaţi dumneavoastră, ori plec eu'".

Din octombrie 2014 şi pană la începutul anului 2015, educatoarea ar fi continuat să îşi exprime constant nemulţumirea faţă de prezenţa minorului în clasă, discutând cu restul părinţilor despre faptul că Radu "are probleme", încurajând ceilalţi copii să nu se apropie de acesta şi prezentându-l în permanenţă ca pe un pericol iminent: "nu te apropia de el că poate îţi dă una", mai spune Turza.

Directoare de şcoală, amendată pentru discriminarea unui copil cu sindromul Asperger

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat-o cu 1.000 de lei pe directoarea unei şcoli din Capitală, care ar fi făcut presiuni pentru mutarea de la clasă a unui elev cu sindromul Asperger, informează Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD).

Consiliul a arătat că discriminarea produsă de directorul unităţii de învăţământ a afectat trei drepturi fundamentale ale copilului: la educaţie, la sănătate şi la demnitate.

Mark, în vârstă de şapte ani, are sindromul Asperger, o tulburare de spectru autist, care nu-i afectează capacităţile cognitive, el având de altfel un coeficient de inteligenţă pste medie, ci capacitatea de a relaţiona.
Astfel, el suferă foarte mult atunci cand cineva râde de el sau când nu ştie să facă un lucru şi vede că ceilalţi copii sunt mai îndemânatici ca el, susţin reprezentanţii CEDCD.

Potrivit sursei citate, majoritatea părinţilor colegilor de clasă ai lui Mark au cerut retragerea acestuia din şcoală, fiind susţinuţi de directoare.