Perlele de la Bac: o glumă despre elevi sau despre sistem

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi au fost considerate uşoare, subiectele de la proba de Limba şi Literatura Română a Bacalaureatului din acest an au pus la încercare imaginaţia elevilor. Perlele acestora nu ar trebui să ne amuze, atrag atenţia asupra sistemului experţii, în timp ce profesorii de Română dau vina pe lipsa de interes a tinerilor.

„Totul e ca apa în poezie. Poetul se îndrăgosteşte mai greu pentru că dragostea lui este ca o apă înceată şi verde la culoare, iar sufletul şi-a pierdut albeaţa“. Aşa a descris un absolvent de liceu de la profilul Real poezia „Alt Cântec“ de la primul subiect de la proba scrisă la Română a examenului de Bacalaureat. Un alt elev spune însă că „Poetul zice că sufletul său pluteşte ca nufărul pe ape, şi gândul e ca valul care şi el pluteşte şi apoi moare şi el şi sufletul“.

Perlele de la poezie s-au regăsit şi în lucrările candidaţilor de la Profilul Uman, care, teoretic, ar fi trebuit să fie mai experimentaţi în analiza operelor lirice în versuri. Totuşi, la subpunctul care le cerea să explice ideea poetică din „Vocula“ scrisă de Ion Vinea, unii dintre candidaţi au demonstrat că nu au înţeles deloc mesajul poeziei. Concret, unul dintre evaluaţi a arătat că „Poetul nu crede în semne (aici e o confuzie cu semeni), el o aşteaptă pe iubita lui pentru că i-a cântat un cântec de leagăn care să o convingă să se întoarcă la el“, iar altul a spus că „Autorul a fost părăsit de iubita lui şi după a visat că îi spune o poveste, dar iubita lui nu a vrut să o audă“.

Tinerii nu înţeleg ceea ce citesc, susţin cei mai mulţi dintre dascăli. „Suntem o ţară de analfabeţi fucţionali. Poezia lui Ion Vinea este o elegie despre iubirea pierdută şi despre hotarul implacabil dintre viaţă şi moarte“, arată profesorii de Română. Cât priveşte poezia „Alt cântec” a lui Adrian Maniu aceştia explică faptul că aceasta „este o meditaţie asupra sfârşitului inevitabil pentru că apare laitmotivul <<totu-i sfârşit>>  atât pentru el, eul liric, cât şi pentru spaţiul naturii. Iar nufărul care pluteşte pe ape este o metaforă pentru sufletul care pluteşte peste amărăciunile vieţii. În cazul de faţă, copiii au înţeles că autorul transmite toate acestea la propriu, ci nu într-un mod metaforic. O altă chestiune pe care nu o înţeleg este ce caută cuvântul  <<albeaţă>> în explicaţie. Nu are niciun sens . Poetul spune că şi-a pierdut <<foile albe>>, în sensul  că şi-a pierdut inocenţa. Termenul de „albeaţă“, înseamnă cu totul altceva, adică cataractă la ochi“, au arătat specialiştii.

Cine este de vină pentru perlele elevilor

„De pe urma unor astfel de perle nu putem decât să constatăm că profilul intelectual al societăţii s-a schimbat. Elevii din ziua de azi nu mai citesc. Ei şi-au pierdut sensibilitatea şi nu mai ştiu să interpreteze mesajele profunde, meditative ale literaturii. Trăim într-o criză acută a interesului pentru lectură şi într-o perioadă în care copiii sunt influenţaţi de subcultura promovată de emisiunile TV“, comentează un alt profesor de Limba Română.

Nu toţi experţii sunt însă de această părere. Şerban Iosifescu, preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) spunea imediat după Evaluarea Naţională susţinută de absolvenţii claselor a VIII-a că „Şcoala le-a exersat doar memoria şi nu i-a învăţat să înveţe şi să abordeze critic, autonom, atât ceea ce <<se cere>>, cât şi ceea ce produc ei. Faptul că elevii nu ştiu să scrie corect după opt clase este un alt motiv de  <<mândrie>>.  Dar de ce să ne mirăm? Avem nenumărate ore de fizică, istorie, geografie, muzică, matematică, chimie, biologie, la care profesorii consideră că datoria lor este să-i înveţe pe copii fizică, istorie, geografie, muzică etc. – nu să scrie corect şi să citească critic un enunţ (aceasta apropo de modul în care dezvoltăm toate competenţele cheie)“, crede Şerban Iosifescu.

„Perlele de la examene ar trebui să ne îngrijoreze“

De asemenea, acesta consideră distructiv amuzamentul pe seama perlelor de la examene, precum şi publicarea listelor cu rezultatele, în ordinea mediilor. „A ne distra că elevii care scriu lucruri trăsnite la examene, în loc ca acest lucru să ne îngrijoreze, înseamnă să ne tragem un glonţ în picior - chiar dacă pare dulce ca mierea. Dacă vom continua să asociem evaluarea elevilor cu «ruşinarea şi învinovăţirea», şcoala va fi păcălită, cu consecinţe dramatice pe termen lung“, atrage atenţia preşedintele ARACIP.

Perlele, spune expertul în educaţie, sunt expresia principalei probleme din şcoală: analfabetismul funcţional - copilul învaţă pe de rost, fără să priceapă ce „a vrut autorul să spună“. Dascălii trebuie să găsească pentru fiecare elev calea de a-i stârni interesul, având ca atuu curiozitatea înnăscută a firii umane, subliniază Iosifescu.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite