Parlamentarii vor să elimine violenţa din şcoală cu ani grei de închisoare pentru elevi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elevii de 16 ani riscă pedepse cu închisoarea mai mari decât până acum
Elevii de 16 ani riscă pedepse cu închisoarea mai mari decât până acum

Elevii de 16 ani care ameninţă sau lovesc un profesor la şcoală ar putea primi pedepse  mai dure decât până acum, aceştia riscând ani grei de închisoare, potrivit unui proiect aprobat de Comisia Juridică din Senat. Psihologii se opun acestei măsuri considerând că astfel de pedepse nu vor rezolva nici pe departe cauza violenţelor.

Senatorul PSD Şerban Nicolae vrea să reducă violenţa în şcoală majorând cu o treime pedepsele din Codul Penal pentru elevii care ameninţă sau lovesc un profesor. „Peste 70.000 de profesori români au fost cel puţin o dată jigniţi, ameninţaţi de către elev sau părinţi sau de către alte persoane. Studiul făcut pe 1.200 de şcoli cu număr total de peste jumătate de milion de elevi. Poate că această propunere nu va avea efectul scontat. Mâinile în sân sigur nu vor avea niciun efect”, a spus iniţiatorul în Camera Juriridcă a Senatului, unde proiectul a şi fost adoptat. 

Propriu-zis, proiectul legislativ ridică profesorii la calitatea de autoritate publică în momentul desfăşurării activităţii, iar violenţele faţă de aceştia ar avea aceeaşi gravitate pe care ar avea-o violenţa faţă de un poliţist sau un judecător, explică secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Petru Andea. „Noi (Ministerul Educaţiei - n.r.) am avut o discuţie şi la Camera Deputaţilor şi la Senat în legătură cu stabilirea calităţii de autoritate publică pentru profesori, dar  nu am sprijinit o astfel de iniţiativă pentru că am considerat că mediul academic şi profesorii trebuie să aibă alte mijloace de colaborare cu elevii şi studenţii decât forţa legii. Autoritatea profesională a dascălului este cea care trebuie să influenţeze relaţia cu elevii. Proiectul presupune ca orice incident în şcoală să fie tratat ca o ofensă adresată autorităţii publice şi, într-adevăr, în acest caz, ca şi în cazul poliţiştilor sau al judecătorilor, să fie majorate cu o treime faţă de un caz obişnuit, dar nu am sprijinit un asemenea demers care ar investi profesorii cu exerciţiul autorităţii publice la şcoală”, a spus reprezentantul Ministerului Educaţiei, Petru Andea.

Închisoarea nu rezolvă problema de fond

Directorul Centrului municipiului Bucureşti pentru Resurse şi Asistenţă Educaţională, Aura Stănculescu, are rezerve faţă de eficienţa măsurii. Din punctul ei de vedere, singurele excepţii care ar trebui pedepsite cu închisoarea, sunt cazurile clinice. 

„Degeaba îl pedepsesc dacă repetă comportamentul ulterior. Închisoarea poate declanşa frica şi în timp să inhibe anumite comportamente, dar cu siguranţă adolescenţii găsesc strategii de a-şi manifeta agresivitatea astfel încât să nu fie prinşi, să nu existe dovezi. Sunt destul de ingenioşi la capitolul acesta. Pentru cazuri clinice ar fi o soluţie complementară, atunci când individul nu poate conştientiza fapta, dar nu aş merge pe varianta aceasta pentru elevii care nu se înscriu în cazuri clinice. Eu aş face mai multe ore de conştientizare a comportamentelor şi consecinţelor comportamentelor noastre asupra celorlalţi, ore de consiliere multe”, a spus directorul Centrului. 

Opinia şefei consilierilor şcolari din Bucureşti este împărtăşită şi de psihologul Mihai Copăceanu, care crede că majorarea pedepselor ar fi o măsură extremă, mai ales în cazul în care un adolescent poate fi recuperat prin terapie.

„Un copil care este la 16 ani agresiv are clar o prblemă complexă de autocontrol şi de o privare de educaţie sănătoasă. Nu este un adult conştient, liber, cu o experienţă de viaţă. Nu îl poţi băga la puşcărie cu adulţii, trebuie remediată problema de fond. Mi se pare o măsură extremă, neproductivă, nu au un efect pentru prevenire. Elevul trebuie consiliat, trebuie văzut dacă are o familie disfuncţională, părinţi consumatori de alcool sau sunt agresivi. Trebuie intervenit pentru a-l reabilita. Nu-l poţi pune la închisoare pentru că jigneşte sau pentru că ameninţă”, a spus Copăceanu. 

Psihologul mai spune că una dintre cauzele pentru care elevii nu îşi reacţionează agresiv faţă de cadrele didactice e pentru că statul şi sistemul de învăţământ nu au respect pentru acestea. 

Elev: De ce pedepsele ar creşte numai pentru noi?

Preşedintele Consiliului Elevilor din România, Vlad Ştefan, nu vede de ce pedepsele ar creşte numai pentru elevi şi nu şi pentru profesori, întrucât, potrvit acestuia, actele de violenţă au loc pe toate fronturile. „Bun, creştem pedepsele pentru elevi, dar invers?! Dacă ar fi să urmărim toate scandalurile din ultimii ani, abuzurile au venit din toate părţile. Nu este normal să constrângem şi mai mult părţile, în loc să venim cu principii şi valori pentru a combate astfel de comportamente abuzive”, a spus Ştefan. Proiectul legislativ a fost adoptat deja de Camera Deputaţilor la finele anului trecut, însă Senatul este cameră decizională.

Pedepsele

Potrivit Articolul 5 (1) din proiectul de lege „Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unei persoane care ocupă o funcţie didactică de predare, de conducere sau de îndrumare şi control, aflată în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime”. În acest moment, Art. 193 din Codul Penal pedepseşte „Lovirea sau alte violenţe”  cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Dacă „Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă”. În acelaşi timp, „Ameninţarea” se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Mai degrabă aş merge pe prevenire. Părerea mea este că ar trebui să investim mai mult în educaţie, în programe de prevenire decât să luăm măsuri pentru a sancţiona comportamente pe care nu le dorim a fi produse Aura Stănculescu Director CMBRAE
Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite