INTERVIU Cristian Hatu, omul care a creat „Fizica Altfel“: trebuie să creezi  contexte prin care să îi provoci pe tineri să intre în pielea unor cercetători

INTERVIU Cristian Hatu, omul care a creat „Fizica Altfel“: trebuie să creezi  contexte prin care să îi provoci pe tineri să intre în pielea unor cercetători

FOTO: Facebook Cristian Hatu

Fizica nu trebuie să fie o materie anevoioasă, ci un proces atractiv de cunoaştere a lumii. Asta spune Cristian Hatu (49 de ani), fondatorul programului „Fizica Altfel“, profesor originar din Târgu-Jiu, care a dus la schimbarea modului în care se învaţă Fizica în şcolile din România, adică prin metoda investigaţiei, nu prin toceală.

Ştiri pe aceeaşi temă

„De ce, dacă dintr-o bucată de plastilină confecţionăm o bărcuţă, aceasta pluteşte la suprafaţa apei, în timp ce aceeaşi bucată de plastilină, făcută ghem, se scufundă?”, aşa sună un experiment din ghidul pentru profesori care vor să predea „Fizica Altfel“, elaborat de Centrul de Evaluare şi Analize Educaţionale, sub coordonarea lui Cristian Hatu. Societatea Română de Fizică a fost parteneră în acest proiect până în 2017.

Ideea i-a venit de pe urma unui lung proces de cercetare şi de studiu a geofizicii şi filozofiei, ştiinţe care la prima vedere par incompatibile pentru cei mai mulţi oameni. Pe Cristian Hatu fizica l-a ajutat să înţeleagă mai mult despre fenomenele care se întâmplă în jurul său, însă filozofia i-a pus în „lumina reflectoarelor“, după cum spune chiar el, importanţa proceselor mentale prin care noi înţelegem fenomenele din jurul nostru.

Chiar dacă are un doctorat în istoria şi filozofia ştiinţei şi a fost în fruntea Observatorului de Geofizică, spune că un lucru foarte important este schimbarea modului de gândire a unor copii. Programul „Fizica Altfel“, demarat în 2011, a dus la schimbarea curriculei pentru gimnaziu şi la formarea a 1.900 de profesori de Fizică (peste o treime din numărul total de profesori).

„Adevărul“: De ce este nevoie să învăţăm Fizica „Altfel“?

Cristian Hatu: A studia fizica prin metoda investigaţiei nu are legătură cu nota pe care o ia elevul, ci cu faptul că poate învăţa să folosească mecanisme de raţionare pentru a explica fenomene pe care le vede pentru prima dată. După ce iese din sala de clasă şi observă un fenomen nu mai e profesorul lângă el ca să-i ofere explicaţia. Viaţa unui elev nu se încheie după ce sună clopoţelul. Or, atunci cine e mai potrivit să îi ofere răspunsurile dacă nu el însuşi?

Care a fost momentul T0 pentru programul „Fizica Altfel“?

În 2009, în timp ce îmi făceam doctoratul, a trebuit să predau câteva ore în mediul universitar şi căutam tot felul de texte pe care să le dau studenţilor să le citească. Atunci am citit o lucrare a unui specialist de la Cambridge, Hasok Chang, care spunea că, pentru a se dezvolta cognitiv adolescentul, trebuie să îl laşi să repete nişte etape din demersul pe care îl parcurge cercetătorul, să-l înveţi să facă faţă anumitor situaţii şi să pună corect problema. Practic, să creezi contexte prin care să îi provoci pe tineri să intre în pielea unor cercetători.

Apoi, a fost un episod cu profesorul de la Facultatea de Filozofie, Mircea Flonta, care preda Teoria Cunoaşterii. În timpul unui curs s-a întrerupt din ceea ce ne explica şi a spus: „Sunt nedumerit când văd că majoritatea staţi cu ochii în foi pentru a nu pierde ceva din ce spun eu. 90% din ceea ce auziţi la mine găsiţi în cursul tipărit. În loc să notaţi tot ceea ce spun, mai important ar fi să urmăriţi modul de structurare al raţionamentelor din spatele ideilor, concepţiilor pe care le prezint. Una din principalele mize ale faptului că aţi venit la această facultate este că aici puteţi învăţa să puneţi corect problemele, să învăţaţi să gândiţi coerent.“

Viaţa unui elev nu se încheie după ce sună clopoţelul. Or, atunci cine e mai potrivit să îi ofere răspunsurile dacă nu el însuşi.

Cum se predă acum Fizica în România în raport cu stilul vechi?

Înainte, dorindu-se transmiterea unei cantităţi mari de informaţii, programa de fizică ajunsese să fie destul de încărcată. Mai mult, fizica era predată în multe cazuri formalizat, neintuitiv, teoretic, discursiv, folosindu-se rareori experimente. O bună parte dintre elevi nu reuşeau să înţeleagă nimic la clasă. Toate acestea au făcut ca fizica să fie privită de elevi ca fiind una dintre cele mai dificile materii.

Acum, în predarea oricărei teme din programa de fizică, profesorul începe lansând elevilor o întrebare provocatoare. Pe parcursul lecţiilor, dascălul nu le oferă de la început explicaţia pentru fenomenul supus discuţiei, ci doar îi ajută să o găsească singuri. Elevii au acum principalul rol în descoperirea explicaţiei pentru fenomenul fizic discutat. Prin metoda investigaţiei pe care am reuşit să o implementăm în şcoli, copiii îşi dezvoltă abilităţi si competenţe cerute pe piaţa muncii. Astfel, capătă încredere în ei înşişi, curiozitate, entuziasm şi sunt pregătiţi atât pentru a înţelege mai bine ceea ce vor face în continuare la şcoală, cât şi pentru viaţă şi activitatea profesională. Acest mod de predare conduce nu doar la reapariţia interesului copiilor pentru ştiinţele naturii, ci şi la retrezirea curiozităţii pentru lumea înconjurătoare. Precizez că pentru elevii performaţi se pot utiliza în continuare metodele clasice, ei având o capacitate mai mare înţelege noţiuni abstracte şi de a utiliza aparatul matematic.

Care este impactul programului?

Am introdus conceptul de alfabetizare ştiinţifică a elevilor în noua programă de Fizică şi am pregătit 1.900 de profesori de ştiinţe să aplice la clasă învăţarea prin investigaţie. În acest fel, peste 100.000 de elevi au descoperit plăcerea de a studia ştiinţa şi au învăţat să gândească structurat. O altă realizare este că în luna noiembrie a anului 2016, pe când ministrul Educaţiei era domnul Mircea Dumitru, s-a trimis către toate inspectoratele şcolare o scrisoare prin care se recomandă profesorilor de fizică aplicarea la clasă a învăţării prin investigaţie după parcurgerea programului de formare „Fizica Altfel“. Pentru noi asta este o recunoaştere a calităţii demersurilor realizate în cadrul proiectului. Pe de altă parte, în martie anul trecut a fost aprobată de Ministerul Educaţiei noua programă de Fizică pentru gimnaziu, în care se precizează că obiectivul predării Fizicii este alfabetizarea ştiinţifică a elevilor.

Care sunt planurile de viitor?

Avem mai multe planuri pentru 2018. Mai întâi, vrem să continuăm cursurile de formare pentru profesorii de fizică în următoarele judeţe: Bihor, Cluj, Dolj, Galaţi, Olt, Prahova, Satu Mare, Suceava, Tulcea şi Bucureşti. Înscrierile la curs se fac la inspectorii de specialitate din judeţele menţionate. În Vâlcea şi Braşov au început deja cursurile.

Vor exista şi noi grupe pentru profesorii de chimie, în Sibiu şi Dolj. În total, vor fi formaţi încă 600 de profesori în 2018; avem asigurată finanţarea pentru formarea acestora. Nu au fost încă stabilite toate judeţele în care se vor derula cursurile. Pe de altă parte, ne vom implica şi în sprijinirea profesorilor după ce finalizează cursul de formare. Este un pas necesar având în vedere amploarea schimbării modului în care ei trebui să lucreze la clasă de acum încolo. În toate ţările în care s-a introdus învăţarea prin invstigaţie în predarea ştiinţelor exacte a existat un asemenea sprijin pentru profesori.

De asemenea, avem în vedere să-i sprijinim pe profesorii care se vor implica în rescrierea programelor pentru liceu – pentru fizică, chimie şi biologie, proces ce va începe în următoarele luni.

 

 

citeste totul despre: