EXCLUSIV Învăţământ obligatoriu de 12 clase. Ce alte modificări la noua Lege a Educaţiei au fost convenite cu elevii şi profesorii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Învăţământul obligatoriu de 12 ani, o lege separată pentru statutul personalului didactic, trecerea responsabilităţii organizării de şcoli doctorale direct în mâinile universităţilor şi reorganizarea responsabilităţilor Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Acestea sunt câteva dintre  subiectele care au fost discutate până acum la întâlnirile dezbaterii proiectului noii Legi a Educaţiei.

Discuţiile cu principalii reprezentanţi din sistemul de învăţământ, atât din preuniversitar, cât şi din universitar, au avut loc pe parcursul ultimelor două săptămâni. Potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, dezbaterile se vor relua la jumătatea lunii septembrie. „S-au discutat propunerile venite din teritoriu şi momentan suntem în stadiul de integrare a acestor propuneri într-un document pe care îl vom trimite la departamentul juridic, iar în septembrie avem a doua rundă de dezbateri“, a explicat Cîmpeanu, pentru „Adevărul“, stadiul dezbaterilor pe proiectul noii Legi a Educaţiei.

CNATDCU, degrevat de evaluarea tezelor de doctorat

Acesta a menţionat că o dată cu intrarea în vigoare a noii legi, învăţământul obligatoriu va avea 12 clase până în 2020, faţă de 10 cât are astăzi, iar manualul şcolar va deveni un bun naţional.

„S-a mai discutat despre posibilitatea ca statutul personalului didactic din preuniversitar şi universitar să fie lege separată. Spre exemplu, în ceea ce priveşte CNATDCU, principalele responsabilităţi ar putea fi să se ocupe de evaluarea resursei umane în vederea acreditării şcolilor doctorale şi de evaluarea dosarelor profesorilor, având în vedere problemele de la concursurile cadrelor didactice. Astfel, CNATDCU ar putea fi degrevat de evaluarea tezelor de doctorat, putem lăsa universităţile să-şi asume răspunderea acestui proces“, a mai arătat ministrul.

Preşedintele Consiliului Naţional al rectorilor, Răzvan Teodorescu, rector al Universităţii de Agronomie şi Medicină Veterinară din Bucureşti, spune că în momentul în care răspunderea tezelor de doctorat va fi asumată de universităţi, atunci un avantaj ar fi că acestea ar putea retrage mult mai uşor un titlu de doctor.

Depolitizarea sistemului

În ceea ce priveşte problemele studenţilor, Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a declarat că toţi cei implicaţi în acest proiect cer la unison depolitizarea sistemului. „Ce e de reţinut e că toată lumea a vrut ca în lege să se regăsească procentul de 6% din PIB alocat Educaţiei, că sindicatele, studenţii şi elevii au cerut prevederi care să depolitizeze sistemul educaţional şi s-au cerut modificări care să flexibilizeze legea. Un citat al Ministerului Educaţiei mi s-a părut însă interesat: «Nu vrem modificări spectaculoase, vrem doar să subliniem anumite aspecte»“, a povestit preşedintele ANOSR.

Agresarea profesorilor interzisă prin lege

În ceea ce priveşte profesorii din sistemul preuniversitar, Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, a explicat de ce se doreşte ca statutul personalului didactic să fie lege separată. „În actuala Lege a Educaţiei sunt doar cinci articole în care sunt menţionate drepturile şi însărcinările personalului din învăţământ. Lipsesc drepturi care erau trecute în vechea Lege 128 şi care nu se mai regăsesc în actuala Lege a Educaţiei, care trebuie adaptată. De asemenea, noi ţinem ca profesorii să aibă statut de autoritate publică, pentru ca, la fel ca în cazul poliţiştilor, să poată fi sancţionate violenţa verbală şi violenţa fizică la adresa lor. De asemenea, ne-am dori ca pensiile profesorilor să valoreze 80% din ultimul salariu primit, nu 40 – 50% cât este acum“, a explicat Nistor pentru „Adevărul“.

Victor Ponta şi titlul de doctor

Ideea unei dezbateri pentru o nouă Lege a Educaţiei s-a „născut“ în primăvara acestui an, după o nouă tentativă eşuată de a modifica actuala lege. Este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă de la sfârşitul lunii decembrie 2014, ce a fost adoptată după ce premierul Victor Ponta (foto) şi-a exprimat public dorinţa de a renunţa la titlul de doctor. Practic, Ordonanţa a apărut la doar câteva zile după ce Ponta a anunţat pe contul său de Facebook faptul că doreşte să renunţe la titlul de doctor ca urmare a acuzaţiilor de plagiat ce i-au fost aduse inclusiv de membrii Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. Însă, ordonanţa a fost respinsă în Parlament în primăvară, astfel că Ponta a rămas cu titlul.

Cum vede ministrul Sorin Cîmpeanu noua lege

În luna iunie când au început dezbaterile pe proiectul noii Legi a Educaţiei, ministrul Cîmpeanu spunea că în opinia lui ar trebui reintrodusă treapta a II-a la clasa a X-a, Bacalaureatul ar trebui să fie diferenţiat, iar profesorii ar putea fi plătiţi în funcţie de rezultatele elevilor la examene. „O nouă Lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii, pentru a asigura un cadru în care să poată fi realizate dezideratele şcolii şi nu poate fi decât rezultatul unei dezbateri largi, profesioniste şi transparente“, spunea ministrul când proiectul a fost lansat în dezbatere. Un alt punct fierbinte este reforma curriculară, a mai anunţat ministrul. „Avem curricula aprobată pentru clasele I-IV şi se lucrează intens la curricula pentru clasele V-XII. Astfel, noua lege trebuie să ofere cadru pentru promovarea învăţământului centrat pe elev şi pe învăţare, nu pe predare şi pentru promovarea competenţelor-cheie şi a spiritului de iniţiativă“, a mai menţionat Sorin Cîmpeanu.

Acesta a precizat că procesul de consultare va fi gestionat de Ministerul Educaţiei, iar în momentul în care va exista un proiect coerent, acesta va fi înaintat Parlamentului, nefiind adoptat „prin asumarea de răspunderi“.

Cererile profesorilor

La rândul lor, cei 80.000 de profesori din Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret“ cer un Acord pentru şcoala românească şi pentru o lege a educaţiei “flexibilă şi modernă, care să ducă la debirocratizarea, depolitizarea şi finanţarea corespunzătoare a sistemului“. 

Şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care reprezintă drepturile şi interesele a peste 175.000 de salariaţi din învăţământul preuniversitar de stat susţine că este “absolut necesară o dezbatere publică pe marginea acestui proiect de lege, cu participarea tuturor categoriilor de beneficiari ai educaţiei (elevi, studenţi, părinţi, comunitate locală), dar şi a tuturor factorilor implicaţi sau cu rol de decizie în procesul educaţional. (...) Învăţământul românesc are nevoie de o lege coerentă, unanim acceptată de toţi factorii implicaţi şi interesaţi de actul educaţional, inclusiv de beneficiarii direcţi, şi care să poată fi aplicată pe termen lung, fără a putea fi contestată.“

Ce-şi doresc elevii

Unul dintre punctele asupra cărora insistă elevii este eliminarea sistemului de meditaţii particulare din sistemul public de învăţământ. „Mulţi elevi au nevoie de pregătire suplimentară, prin meditaţii plătite, de multe ori cu profesorul de la clasă. Considerăm necesară o dezbatere în acest sens, pentru a descoperi dacă profesorii nu reuşesc să pregătească elevii îndeajuns, vor să predea în asemenea manieră astfel încât să fie necesare orele de meditaţie sau elevii şi părinţii lor nu sunt încrezători în modul în care profesorii de la clasă predau“, se arată în documentul realizat de Consiliul Naţional al Elevilor.

Tinerii propun şi eliminarea mediei notelor anilor de gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, deoarece încurajează acordarea unor note care nu oglindesc realitatea.


Ecaterina Andronescu, despre noua Lege a Educaţiei: „Nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect“

Ecaterina Andronescu explică de ce noua Lege a Educaţiei este o vechitură

DEZBATERE Noua Lege a Educaţiei, copy-paste după proiecte depăşite. Ce experimente mai face Ministerul Educaţiei pe elevi

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite