Evaluare Naţională 2015: Subiecte prea simple la Matematică. Inspectoratul Şcolar Bucureşti: „Este cea mai normală Evaluare Naţională din ultimii 10 ani“

Evaluare Naţională 2015, proba la Matematică. FOTO Adevărul

Matematica, ultima probă a Evaluării Naţionale, pe care elevii din clasele a VIII-a au susţinut-o azi, 24 iunie, a fost şi singura de la care au ieşit cu zâmbetul pe buze, în ciuda aversiunii tradiţionale faţă de această materie.

Circa 160.000 de elevi au susţinut, azi, 24 iunie, proba la Matematică, ultima din cadrul Evaluării Naţionale. Deşi este disciplina care aduce cele mai mari emoţii adolescenţilor deoarece la matematică se obţin, de regulă, cele mai mici note din examen, entuziasmul a fost cuvântul care a dominat atmosfera azi. Elevii s-au bucurat de accesibilitata nesperată a subiectelor, iar profesorii au confirmat că varianta extrasă a fost cea mai uşoară din ultimii ani.

Proba a fost structurată în trei subiecte. La primul dintre ele, elevilor li s-au testat abilităţile de calcul, printr-o serie de cerinţe precum „Rezultatul calculului 10x2-20 este...”. Al doilea subiect a testat cunoştinţe de algebră mai aprofundate, precum exerciţiul cu enunţul „Mihai a cheltuit o sumă de bani în două zile. În prima zi a cheltuit 30% din sumă, iar în a doua zi restul de 35 de lei. Calculaţi suma de bani cheltuită de Mihai în prima zi”. Al treilea subiect a fost compus din două probleme de geometrie cu triunghi isoscel şi piramidă dreptunghiulară.

Evaluare Naţională 2015. Elevi şocaţi de accesibilitatea exerciţiilor

Primii care au avut ocazia să constate nivelul redus de dificultate al subiectelor au fost chiar elevii care au ieşit din sala de examen numai un zâmbet.

„Am avut triunghi şi piramidă dreptungiulară, mă aşteptam să ne dea corpuri cilindrice. Am făcut tot!”, a exclamat o tânără al cărei entuziasm a descreţit fruntea tatălui ce aştepta de o oră la porţile Şcolii Gimnaziale Nr. 80 din Capitală.

„A fost mai uşor şi decât la sesiunea specială unde dau toţi olimpicii ăia”, a constatat un alt băiat. Întrebat apoi de mămica altui coleg unde vrea să meargă mai departe, tânărul a umflat bine pieptul şi a răspuns într-un cuvânt: „Sava!”.

„A fost cel mai uşor din toate sesiunile ultimilor ani, am rezolvat variantele acasă şi ştiu că am făcut bine”, a mai intrat în cursa superlativelor o domnişoară foarte sigură pe lucrarea predată comisiei de examen.

Evaluare Naţională 2015, Matematică. Plusurile şi minusurile unui examen uşor

Şi profesorii au confirmat accesibilitatea subiectelor, dar fără satisfacţie. „Mi se par foarte simple. Din nou, continui să spun, prea simple. Avem enunţuri de genul‚ arătaţi că «rezultatul este atât», «demonstraţi că este un triunghi nu ştiu de care». Elevii nu mai au şansa nici măcar să-şi asume rezultatul exerciţiilor pe care le fac”, este de părere Adrian Troie, profesor de matematică şi director adjunct al Colegiului Naţional „Sfântul Sava” din Capitală.

„Nivelul este uşor spre mediu, oricum mai uşoare ca anul trecut. Au existat totuşi câteva capcane micuţe”, a confirmat şi Alexandru Constantinescu, profesor de Matematică şi director al Colegiului Naţional „Spiru Haret” din Capitală. Profesorul a explicat că ultima cerinţă de la cel de-al treilea subiect ar fi putut impune câteva dificultăţi şi ar putea reprezenta elementul de departajare al probei.

Pe de altă parte, Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie, salută abordarea din acest an a Ministerului Educaţiei. „Subiectele la Matematică sunt rezonabile şi mă bucur. În mod evident, alegerea unor subiecte de dificultate medie avantajează elevii, deşi sunt destul de sigură că unele colegii nu vor fi foarte încântate, mai ales că media obţinută la Evaluarea Naţională reprezintă 75% din nota de admitere la liceu. Însă subiectele mai uşoare vor avea ca efect distribuirea ceva mai echilibrată a elevilor la toate liceele”, consideră expertul în Educaţie.

Puţini elevi eliminaţi din examene

Luni, aproape 160.000 de elevi au susţinut proba la Limba şi Literatura Română, fiind eliminaţi din examen doar cinci candidaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Nici marţi, când aproape 9.000 de candidaţi au susţinut proba la Limba Maternă, disponibilă în şapte limbi ale minorităţilor naţionale, nu au fost raportate incidente semnificative.

„Este cea mai normală Evaluare Naţională din ultimii 10 ani. Lucrurile par să fi intrat în normal, oamenii ştiu ce au de făcut, nu am primit până la această oră nicio reclamaţie”, a declarat şi Marian Banu, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

Rezultatele provizorii, afişate vineri

Vineri se afişează rezultatele provizorii ale examenului, urmând ca în aceeaşi zi elevii nemulţumiţi de note să depună contestaţii. Rezultatele finale ale Evaluării Naţionale vor fi publicate în ultima zi a lunii iunie. Iar emoţiile absolvenţilor de gimnaziu nu se sfârşesc aici. În perioada 3-7 iulie, ei trebuie să completeze opţiunile pentru liceu, repartizarea urmând să fie făcută în funcţie de media de admitere, compusă din media de la Evaluarea Naţională, în proporţie de 75% şi din mediile anilor de gimnaziu, care cântăresc 25%. În final, elevii vor afla unde îşi continuă studiile în următorii patru ani, pe data de 15 iulie.

Capacitatea în Ferentari: „Important e să n-ajungă dealeri“

Am mers la Şcoala 136 să vedem cum trăiesc elevii de aici primele examene importante din viaţa lor. Şcoala 136 se află în sectorul 5 al Bucureştiului, pe Prelungirea Ferentari, la câţiva metri de cel mai respingător ghetou al Capitalei: ghetoul de pe Aleea Livezilor, un loc cunoscut pentru infractorii care-l populează, pentru traficul de droguri, seringile folosite în grup şi mizeria pestriţă care curge de la ferestrele blocurilor. Într-un astfel de mediu educaţia este aproape inexistentă. Totuşi, la Şcoala 136, 25 de elevi au terminat opt clase şi au ajuns la Evaluarea Naţională.

Examenul a fost „oribil“

Dintre cei 25 de elevi care au trecut prin emoţiile Capacităţii la Matematică, doar cinci au ieşit cât de cât optimişti. Ceilalţi erau îngânduraţi şi aşteptau cu teamă ziua de vineri, când se vor afişa primele rezultate.

„Oribil!“, răspunde o fată la avalanşa de întrebări „ce v-a dat? ce-ai făcut? cum a fost?“. Pixul de plastic pe care-l ţinea în mână era numai urme de dinţi, de la emoţie. „S-a dat cubul“. Ea ar fi vrut sfera. O altă elevă iese şi îşi aprinde repede o ţigară. Portarul o ceartă, că o vede presa cu ţigara. Fetei nu-i pasă: „’Ai gata dom’ bodyguard, că am terminat şcoala generală acuma“. „A terminat, bre, are voie!“, încuviinţează o colegă nefumătoare. Bodyguardul îşi dă seama că nu mai are nicio autoritate asupra copiilor. Elevii beau şi cafea. Au chioşcul lor unde ştiu că găsesc cafea bună, la doi lei.

Bătaia

Preventiv, la examenul de la Şcoala 136 au venit un echipaj de la Poliţia Locală şi un altul de la Jandarmerie. N-au fost incidente. Câţiva părinţi şi-au aşteptat liniştiţi copiii. Erau foarte mulţumiţi de nivelul şcolii, dar ar fi vrut mai multă duritate. „Eu le-am dat în scris că pe al meu pot să-l bată. Numai la cap să nu-i dea. În rest, bătaie! Le-am zis: «rupeţi-l cu bătaia!». Că m-am dus, măi, oameni buni, odată să-l întreb ceva pe diriginte şi nu mă puteam înţelege cu omul în clasă. Până n-am ţipat eu la ei «Bă, vă ia mama dracu’!» nu s-au potolit. Trebuie ţinuţi din scurt, că, până la urmă, important e să n-ajungă dealeri de droguri“, spune un părinte care a învăţat şi el tot la 136: „Am avut un profesor, Şerbănescu, de Matematică, să-i dea Dumnezeu sănătate, care ştia să ne bată! Ştia să ne bată! Nu exista să vii cu tema nefăcută. Când te lua Şerbănescu de perciuni nu mai atingeai pământul“.

Ultimii trei

Se face ora 11. Ies ultimii trei elevi. Părinţii care-i aşteaptă la poarta şcolii sunt bucuroşi. Dacă au stat două ore, înseamnă că au ştiut. De fericire, oamenii se îndeamnă unii pe alţii: „Ia uite-i mă cum ies ei, împreună! Hai să le facem poze!“. „Să mă ierte Dumnezeu, ăia buni ies la urmă“. Copiii păşesc pe Prelungirea Ferentari pozaţi ca nişte vedete. Doi se urcă în maşinile părinţilor, unul o ia agale la dreapta, spre ghetou.