Dezastru la Evaluarea Naţională pentru elevii de la ţară

Profesorii susţin că Ministerul Educaţiei ar trebui să-şi dea mai mult interesul pentru elevii de la ţară, în contextul în care aproape 38 la sută din aceştia au luat note sub 5 la Evaluarea Naţională. Potrivit statisticilor, 75% din candidaţii prezenţi în toată ţara la examenul de la Evaluarea Naţională au obţinut medii mai mari sau egale cu 5. Rezultatele finale după contestaţii vor fi afişate pe 5 iulie.

Din păcate, şi anul acesta cele mai mici note au fost înregistrate la şcolile din mediul rural, unde procentul candidaţilor care au obţinut note între 1 şi 4,99 a fost de aproximativ 38 la sută. În mediul urban, aproape 15 la sută din candidaţi au luat note cuprinse în acest interval. 

Profesorii susţin că această situaţie durează de ani întregi, iar Ministerul Educaţiei pare neputincios să ia decizii care să ajute învăţământul din mediul rural.

„În Germania, când în 2003 testele PISA au plasat ţara pe la mijlocul clasamentului, a existat o dezbatere naţională vreme de doi ani, finalizată cu măsuri de remediere, care au dat şi roade. În România, de ani de zile se obţin note slabe, în schimb nimeni nu se gândeşte să facă o dezbatere. Copiii din mediul rural sunt ignoraţi, aruncaţi peste gard, la fel ca cei care nici măcar nu se prezintă la Evaluarea Naţională. Cei din urmă nici nu mai sunt luaţi în calcul în momentul în care se fac statisticile”, a explicat, pentru „Adevărul“, profesorul de matematică Ştefan Vlaston.

Potrivit acestuia, ar fi trebuit ca ministerul să organizeze dezbateri imediat după primele semne de îngrijorare, să organizeze campanii în sate pentru liceu, însă, conchide Vlaston: „România nu este o ţară normală. În România se trec cu vederea catastrofele, în loc să facem studii, să găsim soluţii”.

„Trebuie atraşi profesori buni în mediul rural”

Profesoara de Limba şi literatura română Ruxandra Achim consideră că cea mai bună soluţie este implementarea unui program compensatoriu pentru ca profesorii buni să fie atraşi în mediul rural. 

„Profesorii se sperie de navetă, nu prea merg în rural. De asta este nevoie de un program prin care să se aloce avantaje şi compensaţii pentru care profesorii să meargă să predea în rural”, a explicat profesoara de la Colegiul „I.L. Caragiale“. 

Totodată, aceasta a subliniat că o situaţie care îngreunează şi mai mult procesul învăţării în mediul rural este şi desfiinţarea multor unităţi de învăţământ.

„S-au desfiinţat şi foarte multe şcoli din mediul rural, motiv pentru care copiii trebuie să străbată distanţe considerabile până la unitatea de învăţământ la care sunt înscrişi. Pe timp de iarnă este un chin pentru elevi să meargă la şcoală în alte localităţi. Părinţii, cel mai probabil, nici nu îi mai trimit la şcoală atunci. Nu există clase destule. De-a lungul timpului au mai existat şi cazuri în care copii din ani diferiţi au făcut ore în aceeaşi clasă. Unde şi cum să se împartă profesorul?!  Ei nu au nicio vină. Din păcate, copiii de la sat mai trebuie să muncească şi pe câmp. Nu sunt încurajaţi de sistem”, a mai spus Achim.

Matematica, problema şcolii româneşti

Totodată, profesorul de matematică Alexandru Constantinescu, director al Colegiului Naţional „Spiru Haret“, din Bucureşti, consideră că elevii întâmpină cele mai mari dificultăţi la matematică.

„Nu putem compara subiectele de anul trecut, care au fost uşoare, cu cele de anul acesta, care au fost mai echilibrate. Eu consider că matematica este problema şcolii noastre. Nu ştiu ce ar putea să se facă pentru ca situaţia să se îmbunătăţească. Se tot lucrează la curriculum, se vrea interdisciplinaritate. În schimb, copiii nu sunt învăţaţi că facă astfel de conexiuni, de interdisciplinaritate. Ar fi complicat pentru ei la nivel de conexiuni“, a explicat profesorul de matematică Alexandru Constantinescu, director al Colegiului Naţional „Spiru Haret“. 

Profesorii spun că în acest an subiectele au fost echilibrate, iar rezultatele reflectă realitatea. „Anul trecut, subiectele au fost foarte simple, anul acesta a fost un examen normal. Aceasta este realitatea, pentru că de vină nu au fost subiectele. Subiectele au fost de aşa natură încât orice copil care a trecut prin clasele V-VIII să ia o notă de 5”, a spus profesoara de română Ruxandra Achim, de la Colegiul National „I.L. Caragiale“ Bucureşti.

Ruralul, în topul notelor până în 7

Aproximativ 75 la sută din elevii care au susţinut în această sesiune probele Evaluării Naţionale au obţinut medii peste 5. Procentul este similar cu cel înregistrat în 2013, când 75,9 la sută au obţinut medii de cel puţin 5. Doar anul trecut procentul elevilor care au înregistrat medii mai mari sau egale cu această notă a fost mai mare, respectiv 79,4 la sută, dar profesorii spun că nu trebuie comparat cu anul trecut pentru că subiectele au fost foarte simple.

Cele mai mici note au fost înregistrate în mediul rural. Astfel, procentul cel mai mare al candidaţilor care au luat note între 1 şi 4,99 s-a înregistrat printre elevii  din mediul rural, respectiv aproximativ 38 la sută. În mediul urban, aproape 15 la sută din candidaţi au luat note cuprinse în acest interval. De fapt, elevii proveniţi din mediul rural conduc procentual la toate notele până în 7. Potrivit distribuţiei mediilor în funcţie de raportul urban-rural, 9,24 la sută din elevii de la sat au obţinut medii între 5 şi 5,49, faţă de 5,16 la sută în cazul elevilor proveniţi din mediul urban, iar raportul este asemănător până la media 7.

Raport pe judeţe 

Cele mai multe note peste 5 au fost obţinute în Brăila - 89,2%, Cluj - 88,9%, Municipiul Bucureşti - 87,2%, Prahova - 85,9% şi Galaţi - 81,9%. La coada clasamentului, cele mai puţine note de minimum 5 au fost obţinute în Giurgiu - 55,1%, Teleorman - 60%, Mehedinţi şi Călăraşi, ambele cu 64,9%.

Harta mediilor de 10 la Evaluarea Naţională clasează Iaşiul pe primul loc cu 23 de medii de 10, apoi Constanţa, cu 17, şi Bihor şi Argeş cu câte 16. În Bucureşti, au fost 41 de medii de 10.

La matematică, în 2016, doar 67,3% din cei prezenţi au obţinut cel puţin nota 5, faţă de 2015, când au fost 73,6%, şi 2014, când 72,9% dintre elevi au luat note de cel puţin 5. La proba de limba română, în 2016, 82,1% din candidaţi au obţinut cel puţin 5 faţă de 85,5% în 2015 şi 73,4% în 2014.