Concursul pentru şefia şcolilor, la start. Totul despre cea mai discutată funcţie publică din ţară

A fost afişată lista cu dascălii admişi să candideze la funcţia de director de şcoală. Cei mai mulţi sunt actualii directori, iar acolo unde aceştia nu s-au înscris la examen, au venit din spate profesori cu vechime şi notorietate în şcolile unde deja predau. Sunt însă şi oraşe unde comisiile de concurs pentru funcţia de director nu s-au constituit, întrucât Consiliile Locale nu şi-au desemnat reprezentanţi

Prima probă, mai exact proba scrisă a mult-discutatului concurs pentru ocuparea fotoliilor de directori de şcoli va avea loc, miercuri, peste doar două zile. 9.000 de posturi de şefi de grădiniţe, şcoli şi licee au fost puse la bătaie de Ministerul Educaţiei după opt ani de când aceştia nu au mai fost numiţi prin concurs. S-au înscris însă doar 8.800 de candidaţi, iar dintre aceştia vor putea susţine concursul şi mai puţini profesori după ce multora nu le-a fost validată candidatura în urma evaluării dosarelor depuse online. De altfel, Inspectoratele Şcolare au publicat sâmbătă rezultatele validării candidaţilor la concurs, deşi acest lucru era programat pentru 7 octombrie.

Concursul viciat, soluţia: amânarea

Cum era de aşteptat acesta a mai fost un motiv pentru sindicate să critice modul în care Ministerul Educaţiei s-a ocupat de desfăşurarea înscrierilor profesorilor în concurs, subliniind că instituţia nu a asigurat tehnica necesară, dincolo de metodologia deficitară a examenului. „În Bucureşti nu s-au putut afişa listele cu cei admişi la concurs (până sâmbătă - n.r.) din cauza funcţionării defectuoase a platformei. În această situaţie, concursul este viciat. Este inadmisibil ca sute de candidaţi să stea de la 1.00 noaptea să aştepte un rezultat. Singura soluţie în acest moment este amânarea concursului şi organizarea lui în condiţii de normalitate”, este de părere preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor.

Potrivit acestuia, situaţia este similară şi în ţară.
Nistor mai atrage atenţia şi asupra unor „aberaţii” de sistem, dând ca exemplu un tânăr din Dolj a cărui candidatură a fost respinsă din cauză că de la dosar îi lipsea o declaraţie pe propria răspundere că nu a fost colaborator al Securităţii. „Ei aveau 11 ani în ‘89 , nu aveau cum să fie colaboratori ai Securităţii, dar li s-au respins dosarele. Au fost candidaţi care au depus foile matricole, au intrat pe platformă, în schimb nu a intrat diploma şi li s-a respins dosarul, când foaia matricolă este o anexă a diplomei”, mai spune Nistor.

Există un blocaj

La rândul lui, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei, a explicat că sunt localităţi în ţară unde nu s-au putut înscrie profesorii la acest examen din cauză că nu s-au constituit comisiile de concurs. „Practic este un refuz al autorităţilor locale, deşi au fost contactaţi de doamna secretar de stat în învăţământul preuniversitar şi li s-a solicitat să îşi desemneze reprezentanţii în comisiile de concurs. Există un blocaj, deşi metodologia prevede acest lucru, că autorităţile trebuie să desemneze câte doi reprezentanţi”, a spus Mirabela Amarandei.

Potrivit acesteia, localităţile care se confruntă cu asemenea probleme sunt Botoşani, Focşani, Odobeşti şi câteva comune. „Dacă vor exista probleme în ceea ce priveşte buna desfăşurare a concursului din această cauză, autoritatea publică locală trebuie să dea explicaţii miilor de profesori care s-au înscris la concurs. Noi sperăm ca până pe 12 să se deblocheze, pentru că în aceste situaţii putem vorbi de un abuz de funcţie, pentru că sunt prevederi legale care solicită autorităţilor să îşi numească. Vorbim de nerespectarea prevederilor legale”, a completat purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, susţine însă că sunt mai multe motive pentru care s-au înscris atât de puţini candidaţi la acest concurs. Printre altele se numără şi faptul că directorii unor unităţi de învăţământ nu au pus la dispoziţie cadrelor didactice documentele necesare înscrierii la examen. „Unii poate nu erau pregătiţi pentru concurs. Poate nu mai aveau încredere că se mai organizează vreun concurs, dacă de atâţia ani nu s-a organizat. Unii s-au opus. Au fost descurajaţi să se înscrie la concurs. Am primit semnale de presiuni până acum o săptămână, când s-a finalizat înscrierea”, a explicat pentru „Adevărul” Mircea Dumitru.

Însă liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLÎ), Simion Hăncescu, susţine că pentru o depolitizare completă a şcolilor, mai întâi ar fi trebuit modificată Legea Educaţiei, în sensul în care, în opinia acestuia, reprezentanţii autorităţilor locale nu au ce căuta în comisiile de concurs.
„Cei care vor veni de la Consiliile Locale vor veni cu nota în plic. Ce e mai grav e că vor fi evaluaţi directori cu tâmple cărunte de absolvenţi de liceu sau de opt clase. Ce legitimitate are un asemenea director, când va fi evaluat de oameni politici fără studii?”, arată Hăncescu.

Din cine sunt formate comisiile de concurs

Potrivit Legii Educaţiei, din Consiliul de Administraţie al unităţilor şcolare fac parte în mod obligatoriu şi doi reprezentanţi ai Consiliului Local. În acest context şi metodologia concursului pentru director presupune ca aceste comisii de concurs să fie formate din: un coordonator — un reprezentant al inspectoratului şcolar;  4 membri propuşi de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs: 2 cadre didactice titulare şi 2 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi un secretar — un inspector şcolar/cadru didactic desemnat de inspectoratul şcolar. În situaţii excepţionale, reprezentanţii autorităţilor publice locale pot avea şi un nivel de studii inferior cu cel al candidaţilor, se specifică în Legea educaţiei.

Cine va fi admis

Conform regulamentului de concurs, candidaţii ale căror dosare online au fost validate vor susţine examenul scris miercuri, 12 octombrie. Cei care vor obţine minimum 35 de puncte din cele 50 posibile la proba scrisă vor fi admişi la probele de CV şi interviu. Vor fi declaraţi „admişi” candidaţii care au realizat cel puţin 35 de puncte pentru fiecare probă şi din cumularea punctajelor celor trei probe de concurs, un punctaj total de minimum 105 puncte. 

Centrele de concurs

În Capitală au fost organizate trei centre de concurs. Astfel, la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“ vor susţine examenul profesorii care vor să ocupe un fotoliu de director sau de director adjunct la una dintre unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din sectoarele 1 şi 2, la una dintre unităţile de învăţământ particular din municipiul Bucureşti, la una din unităţile de învăţământ special din Bucureşti sau la unul dintre cluburile sportive şcolare şi cluburile copiilor din Capitală.

La Şcoala 195 vor susţine concurs dascălii care vor să fie directori la una dintre unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din sectoarele 3 şi 4 sau la Palatul Naţional al Copiilor. La Colegiul Economic „Viilor” vor da examen cei care vânează un loc de director la unităţile de învăţământ preuniversitar din sectoarele 5 şi 6. Potrivit unor surse din cadrul Inspectoratului Şcolar, la cele mai multe şcoli din Capitală s-au înscris la concurs actualii directori. Aici vorbim în mod special de licee. La şcolile gimnaziale unde actualii directori au renunţat să candideze s-au înscris profesori din interiorul şcolii respective. „Sunt puţine unităţi de învăţâmânt unde s-au înscris profesori din afară şi sunt şi mai puţine unde sunt mai mult de trei/patru candidaţi pe loc”, au explicat sursele citate.

Calendar

12 octombrie – Proba scrisă la nivel naţional;
17 octombrie – 17 noiembrie – Interviul şi evaluarea CV–ului;
18 noiembrie – Afişarea rezultatelor concursului;
21–23 noiembrie – Depunerea contestaţiilor;
24 noiembrie – 9 decembrie 2016 – Afişarea rezultatelor finale;
16 decembrie  2016 – Validarea în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a rezultatelor
finale şi transmiterea acestora la minister.

Criterii de concurs

Potrivit metodologiei, s-au putut înscrie la concurs candidaţii care au îndeplinit cumulativ următoarele condiţii:
- au absolvit cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare, respectiv, în cazul concursului de ocupare a funcţiei de director în grădiniţe sau de director adjunct din unităţi de învăţământ, studii universitare pedagogice/de institut ori au absolvit cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare;
- fac parte din Corpul naţional de experţi în management educaţional
- sunt titulari în învăţământul preuniversitar, având încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată, au cel puţin gradul didactic II sau titlul ştiinţific de doctor în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea;
- dovedesc calităţi profesionale, manageriale şi morale, reflectate prin calificativele „Foarte bine”, primite în ultimii 4 ani şcolari lucraţi efectiv la catedră în funcţii didactice sau în funcţii de conducere din unităţi de învăţământ/inspectorate şcolare/casele corpului didactic/Palatul Naţional al Copiilor/Ministerul Educaţiei ori în funcţii de îndrumare şi control din inspectorate şcolare/ funcţii de specialitate specifice Ministerului Educaţiei;
- nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 4 ani şcolari anteriori anului desfăşurării concursului, lucraţi efectiv la catedră, în funcţii didactice sau în funcţii de conducere din unităţi de învăţământ;
- nu au fost lipsiţi de dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în învăţământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală;
- sunt apţi din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei;
- nu au avut statutul de „lucrător al Securităţii” sau „colaborator al Securităţii”.

Directorii de şcoală, victimele intrigilor politice

Neorganizarea de ani buni a concursurilor pentru posturile de directori în şcoli a făcut ca aceştia să fie numiţi cu delegaţie. Asta înseamnă că directorii sunt la mâna inspectoratelor şcolare, care-i pot revoca din funcţie oricând, fără prea multe explicaţii. Iar de multe ori aceste schimbări arbitrare au substrat politic, pentru că inspectorii generali ai judeţelor, ca şi alţi şefi de instituţii din teritoriu, au în spate partide politice.

La Buzău, înlocuirea unui director de şcoală, care are iz de răzbunare personală, ar fi fost rezultatul înţelegerii între doi colegi de partid. Inspectorul şcolar general din Buzău, Florina Stoian, membru PNL şi fost consilier judeţean din partea acestui partid, nu i-ar mai fi prelungit delegaţia directorului Şcolii Gimnaziale nr. 1 din Padina, profesorului Gheorghe Miu, la solicitarea primarului localităţii, Ionel Chiriţă (PNL), fost secretar al şcolii.

Aflat în conflict deschis cu directorul şcolii, edilul ar fi trimis la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Buzău un memoriu, semnat de 11 cadre didactice – printre care soţia sa, învăţătoare la unitarea şcolară, şi câteva rude prin alianţă (naşi) – în care a cerut înlocuirea lui Miu, pe motivul unor grave abateri.

Între ciocan şi nicovală

„Am fost numit director al Şcolii Padina în 2008, în urma unui concurs. De fapt a fost ultimul concurs organizat la nivel naţional. Contractul de management a fost pe 4 ani, până în 2012, după care am primit decizie anuală de la ISJ. Au fost mereu presiuni, pentru că au fost mai multe guvernări, inspectorii generali sunt susţinuţi de partide, la fel şi primarii localităţilor. Am fost, practic, între ciocan şi nicovală”, a rezumat Gheorghe Miu, în câteva cuvinte, situaţia sa, dar şi a altor mii de directori din toată ţara.

În august 2016, Gheorghe Miu a fost chemat la ISJ Buzău de către inspectorul general Florina Stoian, care i-a spus că va fi înlocuit din funcţie de la 1 septembrie 2016, motivaţia fiind că nu mai este dorit de  noul primar al Padinei, Ionel Chiriţă. Asta după ce, în iunie 2016, ISJ Buzău îi recunoscuse lui Miu meritele profesionale, acordându-i  gradaţie de merit pentru activitatea sa ca director timp de şapte ani.

„Vă rog să analizaţi acest caz care reflectă în ce mod se fac numirile directorilor de şcoală în mediul rural şi în ce mod sunt trataţi şi umiliţi intelectualii de către factorii politici, grupurile de interese şi familiale care îşi pun amprenta asupra activităţii instituţiilor publice”, se arată într-un memoriu depus de Gheorghe Miu la Ministerul Educaţiei.
„Doamna inspector general mi-a spus că de la 1 septembrie nu mai sunt director al şcolii pentru că primarul nu mă mai vrea”, a explicat, pentru ”Adevărul”, Gheorghe Miu cum a fost înlocuit. 

ISJ Buzău: Nu l-am mai girat ca director

Inspectorul general Florina Stoian a explicat, pentru „Adevărul”, că nu a mai prelungit delegaţia lui Gheorghe Miu, pentru „abateri foarte grave de la regulamentul şcolar”.
„Nu l-a demis nimeni. Acest domn, la fel ca toţi directorii de şcoli din Buzău, nu are concurs pe post. De la 1 septembrie nu l-am mai girat ca director, am nominalizat alt profesor. Dumnealui protestează ca şi cum ar fi fost numit prin concurs şi eu l-am demis. Are abateri foarte grave de la regulamentul şcolar, a încălcat multe drepturi ale cadrelor didactice. Are abateri de comportament. Nu ştiu ce conflicte a avut cu secretarul şcolii, care acum este primar, dar dumnealui impunea oamenilor nişte termene drastice. De exemplu, îi impusese domnului secretar să aibă pauza de masă între orele 12.48 şi 13.02. Aşa ceva este normal?”, se întreabă retoric Florina Stoian. ;