Ce spun profesorii despre faptul că Ministrul Educaţiei vrea să dubleze săptămâna „Şcoala altfel”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şcoala altfel. Foto: ISU Bucureşti
Şcoala altfel. Foto: ISU Bucureşti

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, vrea ca, de la anul, programul „Şcoala altfel” să se organizeze de două ori pe an, iar fiecare şcoală să poată decide singură perioada în care să-şi desfăşoare activităţile extraşcolare. Profesorii susţin însă că nu au resurse umane şi materiale pentru asta. De asemenea, ei arată că nici structura şcolilor nu permite diversificarea activităţilor.

Concret, ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, anunţa zilele trecute că vrea ca proiectul „Şcoala altfel” să fie organizat de la anul în ambele semestre ale anului şcolar. 

De asemenea, acesta ia în calcul ca, pe lângă organizarea bianuală a proiectului, şcolile să îşi stabilească singure perioada în care să îşi desfăşoare activităţile dedicate educaţiei extracurriculare şi extraşcolare.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mirabela Amarandei, proiectul în stadiul actual prezintă mai multe puncte slabe, pentru că, derulându-se într-o singură perioadă pentru toate şcolile, muzeele nu pot face faţă cererilor şi nu pot primi toţi elevii, iar elevii care participă la Olimpiadele Naţionale nu pot lua parte la programul de educaţie nonformală întrucât cele două evenimente se suprapun.

„Avem semnale bune, dar şi mai puţin bune faţă de modul în care se desfăşoară săptămâna „Şcoala altfel”. Vom analiza câteva variante şi vom deschide discuţia pentru a face modificările necesare. Vrem să facem un upgrade. Pentru că se organizează într-o singură perioadă şi atât, centrele educative şi muzeele sunt blocate. Muzeele vor să primească elevi, dar pentru că cererea este foarte mare nu pot răspunde afirmativ tuturor cererilor. În plus, tot în această perioadă se desfăşoară şi olimpiadele naţionale, motiv pentru care nu putem oferi şi elevilor care particip. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care luăm în vedere opţiunea ca de la anul fiecare şcoală să îşi stabilească propria perioadă în care să desfăşoare activităţile de educaţie non-formală. Deocamdată suntem în fază de analiză”, a explicat pentru „Adevărul” Mirabela Amarandei.

„Nu există o viziune pe termen lung privind Şcoala Altfel”

Cele două idei de modificare a modului în care se desfăşoară „Şcoala altfel” vin după discuţia ministrului Educaţiei, Adrian Curaj, cu reprezentanţii Fundaţiei Noi Orizonturi, însă hibele programului sunt multe şi diverse.

”Fundaţia Noi Orizonturi a demarat anul trecut un proiect de consultare a cadrelor didactice, a inspectorilor, a profesorilor, a elevilor, dar şi a părinţilor privind modul în care ar trebui să fie îmbunătăţit proiectul „Şcoala altfel”, iar ca urmare am pus la punct un calup de 15 măsuri de îmbunătăţire. Profesorii ne transmit că au nevoie de resurse, de materiale educaţionale, pentru că muzeele, excursiile sunt foarte bune, dar deja au nevoie să facă lucruri noi cu elevii în această perioadă. Noi am început discuţiile cu Ministerul Educaţiei şi am găsit deschidere”, a declarat reprezentantul Fundaţiei Noi Orizonturi, Octavia Borş,

Potrivit reprezentanţilor Fundaţiei „Noi Orizonturi” în acest moment nu există o viziune pe termen lung a programului care ar trebui văzut ca un laborator de experimentat metode de predare, dar nici nu se urmăresc foarte clar dorinţele şi dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor pe parcursul săptămânii „Şcoala altfel”.

„Conceptul în sine trebuie regândit. Nu poţi face nimic fără resurse”

La rândul lui, directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret”, Alexandru Constantinescu, a arătat că elevii merg la spectacolele de teatru şi în afara săptămânii „Şcoala altfel”, problema majoră fiind că nu există resurse umane şi materiale pentru ca tinerii să creeze propriile spectacole şi să deruleze propriile proiecte „altfel” în această perioadă.

„Fără resurse nu poţi face nimic. Şcoala altfel ar trebui să aibă ca bază de pornire cu spectacole create de copii, proiecte realizate de aceştia. La mine, copiii s-au mobilizat şi au reuşit să obţină finanţarea unei bănci pentru proiectele lor. Unele dintre aceste proiecte se derulează în această săptămână. Ideal ar fi să existe finanţare pentru proiectele acestor copii, să existe resurse umane, profesori care să se implice”, a declarat pentru Adevărul directorului Colegiului „Spiru Haret, Alexandru Constantinescu.

Acesta mai subliniază că nici campusurile şcolare nu oferă posibilităţi reale, de recreere, cum ar fi piscină, grădini, terenuri de sport. În acest context al lipsei de spaţiu, dar şi a lipsei de educaţie a cetăţenilor, directorul a declarat că în prima zi de desfăşurare a „Şcolii altfel” vecinii au reclamat că elevii fac gălăgie cu spectacolele derulate.

„Elevii ar face multe, dar nu există o structură propice a şcolii. Unde să plantezi puieţi, unde să ai activităţi adiacente în şcolile din Bucureşti, care nu îţi oferă spaţiu, dar şi cu ce resurse? În Finlanda totul este finanţat. Aici, în Bucureşti, există foarte multe şcoli arondate unei Primării. Trebuie regândit totul, finanţare, arondarea şcolilor către o Primărie, resurse umane, materiale, monitorizare”, a mai spus profesorul.

Şcolile cer perioade diferite pentru defăşurarea „Şcolii altfel” de doi ani

Soluţia modificării ordinului de ministru privind „Şcoala altfel”, astfel încât şcolile să nu mai fie obligate să planifice activităţile extraşcolare în aceeaşi perioadă fixă surâde inspectorului general de specialitate, Elena Ştefan, care spune că şcolile cer această modificare de doi ani de zile.

„Este important să se facă această modificare, pentru că au fost şcoli care nu au mai putut merge la un anumit muzeu. Dacă se lasă posibilitatea fiecărei şcoli să aleagă săptămâna în care se desfăşoare aceste activităţi, ar fi o soluţie bună, pentru că se evită aglomeraţia şi nu vor mai fi suprapuneri. Fiecare şcoală ar putea eventual să organizeze activităţile dedicate ”Şcolii altfel” chiar de Ziua Şcolii, penru că fiecare unitate are o astfel de zi. Şi agenţiile de turism nu ar mai fi atât de solicitate în această perioadă, iar şcolile vor putea găsi variante mai bune de preţ, care, acum, sunt mai greu de găsit. La fel, sunt solicitate şi spaţiile de cazare. Şcolile au propus această modificare de acum doi ani de zile”, a declarat pentru Adevărul, inspectorul şcolar general pentru activtăţi educative extraşcolare, Elena Ştefan. 

Părinţii nu-şi mai trimit copiii la şcoală în săptămâna altfel

Potrivit profesorului de istorie Iulian Grigoraş, ideea ca fiecare şcoală să îşi programeze săptămâna în care să defăşoare activităţile extraşcolare este binevenită, pentru că este mai eficient şi pentru profesori, şi pentru copii, în schimb o mare problemă cu care se confruntă cadrele didactice în cadrul acestui program este că unii dintre copii trag „chiulul”.

„Toată lumea vrea activităti la muzeu, teatru, excursii. Este un haos de nedescris. Apoi tinerii (nu toţi) au tendinta să se sustragă (se topesc în mulţime). Există o tradiţie a săptămânii şcolii când se puteau face activităţi şi cu siguranţă nu mai exista zăpaceala asta. Ideea ministrului Curaj este bună. Se face o programare şi totul se poate organiza mai bine, mai eficient atât pentru profesori cât şi pentru copii. În ceea ce priveşte dificultăţile proiectului, cred că una dintre ele o reprezintă lipsa de sprijin sau de înţelegere din partea părinţilor, mai ales a celor din mediul rural, care profită cu graţie să nu-şi mai trimită copiii (fac ceva economie la transport), pentru că nu se fac ore”, a declarat profesorul de istorie, Iulian Grigoraş.

Este necesar un dialog mai bun cu elevul

Şi  Alexandru Bajdechi, membru în Consiliul director al Consiliului Tineretului din România, consideră că ”Şcoala altfel” este de la bun început un proiect binevenit, în schimb este necesară o mai bună implicare a profesorilor şi un dialog atent cu nevoile şi dorinţele elevilor.

”Stabilirea la nivel naţional a unei singure perioade de desfăşurare a proiectului creează aglomerare, astfel că e bine dacă fiecare şcoală ar putea să stabilească săptămâna „Şcoala altfel” în timpul semestrului, când consideră de cuviinţă. Pe parte de conţinut, reglementările nu sunt foarte restrictive, doar că mulţi profesori sunt neinspiraţi în alegerea programului pentru elevi sau nu există un dialog real pentru a afla ce doresc să facă elevii în această săptămână”, a explicat Alexandru Bajdechi, membru în Consiliul director al Consiliului Tineretului din România.

Săptămâna „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, dedicată activităţilor educative extracurriculare se desfăşoară din 2011. În această perioadă, unităţile de învăţământ nu organizează cursuri.

Anul acesta este pentru prima dată când clasele de învăţământ preşcolar şi primar nu au fost obligate să intre în săptămâna altfel conform calendarului. Mai marii de la Ministerul Educaţiei au hotărât că cei mai mici dintre şcolari pot planifica activităţile din programul "Şcoala altfel" în altă perioadă din semestrul al doilea, dar nu mai târziu de 27 mai 2016. 

Şcoala altfel - ce fac elevii în această săptămână

Când începe vacanţa de Paşte

S-a dat startul olimpiadelor naţionale. Calendarul şi primele examene

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite