Tigrul păcălit de cifre

Statisticile anului trecut arată că dacă Guvernul şi-ar fi îndeplinit programele de investiţii publice, economia şi-ar fi atins potenţialul de creştere, România consolidându-şi statutul de Tigru al Estului. În loc de surprinzătorul +2,9%, am fi urcat spre performantul şi necesarul +4%.

Este într-adevăr surprinzătoare creşterea PIB de 2,9% în 2014, dacă avem în vedere scăderea cu aproape 5% a investiţiilor guvernamentale şi cu peste 10% a celor străine, la care s-au adăugat frânele sistemului fiscal.

Din cauza lor, indicatorul numit „formarea brută de capital fix“ (despre care în 2013 se prognoza oficial că va creşte cu 4% în 2014) s-a prăbuşit din nou (a scăzut cu 3,6%), trăgând în jos cu aproape 1% creşterea economică.

O mare păcăleală – guvernamentală, de data asta – a fost chiar estimarea Produsului Intern Brut. Anul trecut, Guvernul a construit bugetul de stat pe un PIB de 674,3 miliarde de lei, dar acum, în 2015, tocmai s-a aflat că în realitate suma era de 669,5 miliarde de lei.

Ce alte cifre l-au mai păcălit pe Tigrul nostru?

Ar fi, în primul rând, reculul din construcţii. În locul unui plus de peste 6% (prognozat în 2013, pentru 2014, chiar de către Comisia Naţională de Prognoză), sectorul a consemnat un minus de peste 6%.

Mai grav este că la construcţiile inginereşti, adică la investiţiile de infrastructură care ar putea trage în sus lanţuri întregi de industrii, minusul a fost de peste 20%.

Ar mai fi, desigur, păcăleala venită din partea băncilor. În loc să crediteze economia, bancherii au preferat să-şi plaseze banii tot în afacerile de stat, în ideea că statul o fi el un cheltuitor nesăbuit, dar e parolist când trebuie să dea înapoi banii împrumutaţi (iar economia e în continuare riscantă).

Dovada: în 2014, în timp ce creditul neguvernamental a scăzut cu aproape 4%, creditul guvernamental a crescut cu peste 4%.

Iată şi o păcăleală, să-i zicem benignă: la sfârşitul anului agricol 2013, considerat un vârf al perioadei postdecembriste, se credea că în 2014 nu vor mai fi atinse acele performanţe, astfel că prognozele arătau un minus de 3%.

Ei bine, în locul acelei scăderi, prognozate în 2013, agricultura a avut o creştere de 1,5% în 2014, sectorul contribuind cu 4,7% la formarea PIB şi cu 0,3% la avansul acestuia.

Una peste alta, Tigrul nostru s-a descurcat, aşa păcălit cum a fost. Creşterea economică a fost posibilă şi fără ajutorul aşteptat de la Guvern sau din partea băncilor (şi acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru bancheri: economia merge, bine-mersi, şi fără banii lor!), iar resursele încă nefolosite arată un potenţial uriaş.

Mare atenţie, însă, că şi pentru 2015, dar şi pentru următorii ani, au apărut şi sunt asumate oficial tot felul de prognoze fanteziste.

Iată câteva:
sectorul de construcţii va creşte cu 4,8% în 2015 şi apoi cu peste 5% pe an (după minusul de 6,7% din 2014) – estimare CNP;
mai multe categorii de taxe vor scădea sau chiar vor dispărea, în urma unui efort bugetar de doar 16 miliarde de lei – estimare Guvern;
vom investi numai în infrastructură 268 de milioane de euro pe lună (pe lună, nu pe Lună!) şi vom face 1.300 de kilometri de autostrăzi în următorii 15 ani – estimare Master Plan General de Transport...

Păcălită sau nu de aceste cifre, România va trebui să-şi păstreze statura de Tigru al Estului, altfel nu va putea intra prea curând în clubul select al zonei euro.