The New York Times, despre România: Cea mai rapidă creştere economică din Europa s-ar putea îndrepta către probleme

0
Publicat:
Ultima actualizare:
analistii economici crestere economica

Economia României înregistrează cea mai rapidă creştere din Europa, iar înclinaţia spre consum poate fi motivul principal al acestui lucru, subliniază într-o analiză de prima pagină publicaţia The New York Times, dând exempul unei pensionare care decide să îşi cumpere o pereche de cizme, deşi are o datorie, amintindu-şi însă că a primit bani în plus la pensie.

„Înclinaţiile acestei pensionare la mall explică de ce România are cea mai rapidă creştere economică din Europa. În prima jumătate a anului, ea s-a extins, cu un ritm de creştere de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, arată publicaţia americană.

Cu toate acestea, scena de la mall ilustrează şi de ce mulţi economişti sunt pesimişti că averea României poate continua să se îmbunătăţească şi de ce unii se tem că următoarea criză din Europa se formează deja. O mare parte din creşterea pe care a experimentat-o ​​România este produsul unei prosperităţi neaşteptate a consumatorilor - una finanţată de creşteri salariale în sectorul public, oferite de un guvern a cărui generozitate populistă presează limitele ucigaşe ale aritmeticii.

Pentru a plăti majorări salariale, guvernul a redus cheltuielile pentru investiţii în autostrăzi şi alte lucrări publice - o decizie care nu este deloc diferită de aceea de a nu îi plăti unui student taxa de şcolarizare, pentru că ai vrea să finanţezi o piscină nouă. Infrastructura dărăpănată a României a limitat pentru multă vreme comerţul. Teama este dată de faptul că majorările salariale plus reducerile de impozite au generat o explozie momentană a activităţii economice care va lăsa ţara îndatorată.

„Facem aceleaşi greşeli ca Grecia”, a declarat Cristian Păun, economist la Academia de Studii Economice din Bucureşti. „Continuăm să creştem datoria publică atunci când suntem într-un boom”, adaugă el.

Pentru moment, orice comparaţie cu Grecia, cel mai extrem exemplu al unei economii distruse de o guvernare fără limite a guvernului, dă dovadă de naivitate. La sfârşitul anului trecut, datoria publică a României era de aproximativ 39% din producţia sa anuală, o fracţiune din procentul din Statele Unite (74%), Marea Britanie (92%) sau Grecia (182%).

Totuşi, datoria publică a României s-a aproape dublat în ultimele două decenii. „Acest lucru este foarte periculos”, a precizat Păun, adăugând că atunci „când criza va veni din nou, aşa cum o va face inevitabil, suntem expuşi”.

Oficialii guvernului resping discuţiile în acest sens. Venitul disponibil median al României este mai mic de o zecime din veniturile din Suedia şi Austria, potrivit Uniunii Europene. Căruţele continuă să meargă pe străzi în mediul rural. În Bucureşti, birouri moderne stau alături de vechile clădiri cu faţadele sfărâmate.

Guvernul se confruntă cu presiuni pentru a îmbunătăţi standardele de viaţă. Creşterea salariilor este o modalitate de a o face. „Înregistrăm multe progrese”, a declarat Andrei Pop, membru al Parlamentului care face parte din Partidul Social Democrat, aflat la guvernare. „Această creştere este durabilă”, adaugă el.

Însă Fitch Ratings, firma de cercetare globală, a avertizat recent că riscurile de cheltuieli ale României generează un deficit bugetar mai mare de 3% din producţia economică. Acest lucru ar pune-o transversal cu normele Uniunii Europene, care limitează deficitele bugetare.

„Nu se poate termina bine”, a declarat senatorul Florin Cîţu, membru al Partidului Naţional Liberal, aflat în opoziţie, şi fost economist-şef al României la banca de investiţii ING. „Va exploda în chipurile noastre”, a precizat el.

Chiar şi liderii sindicali spun că guvernul dă banii fără o strategie serioasă.

„Nu există nicio îndoială că salariile trebuiau crescute, dar nu aşa”, a spus Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale (Cartel Alfa), care reprezintă aproximativ 600.000 de lucrători români - printre care profesori, ofiţeri de poliţie şi funcţionari publici .

Numai în acest an, a spus el, guvernul a decretat mai mult de o duzină de majorări. A crescut salariul minim pentru toţi salariaţii cu aproximativ 16%, până la aproximativ 8,375 lei pe oră (aproximativ 2,18 dolari). Apoi, salariaţii medicali au primit o creştere de 25%. Întregul sector public se va îndatora cu încă un avans de 25% în ianuarie. „Guvernul dă bani oamenilor aleşi”, a spus Hossu.

România a căutat să amplifice creşterea economică prin curtarea investiţiilor străine. Efortul a fost sporit de un atac asupra corupţiei oficiale, realizat de o agenţie creată cu mai mult de un deceniu în urmă – DNA –, ca parte a campaniei de succes a României pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, în ultimele luni, guvernul a încercat să slăbească legile anticorupţie. „Există momente în care voinţa politică ne arată că nu există nicio intenţie, nu există nicio dorinţă reală de a eradica corupţia”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA. „Există un adevărat atac împotriva sistemului de justiţie”, a precizat ea.

Pe parcursul primelor şapte luni ale anului, investiţiile străine au scăzut cu peste 17%, potrivit băncii centrale. Dacă îngrijorarea cu privire la corupţie este un factor, şi mutarea bruscă a fondurilor dă bătăi de cap, pe măsură ce guvernul caută bani pentru a-şi finanţa majorările salariale.

În ultimele săptămâni, guvernul a conturat planuri de a forţa companiile de stat să predea rezervele de numerar. Într-o mişcare contencioasă, a propus transferarea fondurilor de pensii pentru a le acoperi pe cele pentru lucrătorii în vârstă.

„Continuă să spună lucruri, continuă să ajusteze”, a declarat Dragos Neacşu, director executiv al filialei Erste Asset Management din România, administrator al fondului de investiţii din Austria. „Este ca şi cum ar fi producători muzicali care încearcă diferite versiuni ale melodiei înainte să ştie ce să cânte”, a precizat el.

Totodată, antreprenorii locali sunt îngrijoraţi de planurile guvernului de a schimba contabilitatea, care ar obliga companiile să administreze conturi separate pentru impozite - o măsură despre care au spus că va crea haos. Ei se întrebau cum să ia decizii de investiţii în lumina incertitudinii permanente asupra salariilor. „Ne fac viaţa mizerabilă”, a spus Mona Mirea, broker de asigurări. „Se simte ca şi cum mergem către o altă criză”, menţionează ea.

În acest an, guvernul a modificat codul fiscal de 22 de ori, s-a plâns de Valentina Saygo, contabil. „Este imposibil”, a spus ea.

Printre cele mai mari preocupări se regăseşte ceea ce guvernul nu face:  modernizarea şi extinderea infrastructurii teribile a României.

Noriel, o companie românească de jucării cumpărată anul trecut de un fond privat polonez şi american, s-a extins de la 46 de magazine la nivel naţional până la 60. Totuşi, Noriel s-ar extinde chiar mai repede dacă autostrăzile ar fi mai bune, a spus directorul executiv, Marek Maciejko.

Compania îşi proiectează jucăriile în România şi le fabrică în China. Sunt expediate într-un port de la Marea Neagră, apoi aduse cu camionul la Bucureşti. Dar transportarea de jucării în magazinele Noriel din Timişoara - un oraş aflat la 340 mile spre vest - poate dura două zile în timpul iernii, pe autostrăzi cu o singură bandă. „Lipsa infrastructurii are un impact asupra afacerii noastre”, a spus Maciejko.

Sorin Popa blesteamă şi autostrăzile. El creşte salată în sere într-un sat din afara Bucureştiului, cultivând acelaşi pământ pe care tatăl şi bunicul l-au lucrat. Înapoi în era comunistă, familia primea orice preţ pe care statul îl oferea pentru culturile sale. Se înghesuiau în jurul unui şemineu din lemn pentru căldură. Astăzi, el îşi vinde culturile lanţurilor naţionale de supermarketuri, un semn al progresului României. Dar transportul cultuerilor lor în centrul de distribuţie, la doar 28 de mile depărtare, poate dura mai mult de două ore. „Nu ne place deloc”, a spus Popa. „Ne împiedică munca”, precizează el.

 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite