Surprizele toxice din noul Cod Fiscal: taxa pe sărăcie, accize mai mari la ţigări, impozite mai mari pe clădiri, contribuţii la pensii pentru PFA

Surprizele toxice din noul Cod Fiscal  

După şase luni de analize şi dezbateri, marile gafe şi chiar aberaţii din regimul fiscal nu au fost corectate, în schimb au apărut creşteri de taxe şi impozite sau devansări de termene care vor deruta şi mai mult mediul de afaceri.

La începutul perioadei de dezbateri asupra noului Cod Fiscal, oamenii de afaceri se aşteptau să fie corectate unele aberaţii cum ar fi faptul că baza de calcul pentru CASS poate duce la o supraimpozitare a veniturilor, că transportatorii feroviari finanţează - prin taxa de drum - sectorul rutier, că proprietarilor de păduri li se percep taxe specifice agenţilor poluatori sau că unor agenţi economici li se impozitează şi taxele plătite.
 
Iată că acum, când noul Cod este practic bătut în cuie, nu numai că aberaţiile arătate mai sus n-au fost corectate, ci acestora li s-au adăugat şi câteva prevederi similare cum ar fi majorarea anticipată a accizelor la ţigări, umflarea taxelor locale, introducerea de contribuţii de sănătate pentru cei fără venituri sau plata de contribuţii pentru pensii în cazul PFA. „Adevărul vă propune o trecere în revistă a acestor surprize, multe dintre ele fiind chiar toxice pentru mediul de afaceri.
 
** Taxa pe sărăcie. Noul Cod Fiscal prevede obligativitatea ca, din 2016, persoanele fără venituri să contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate. Valoarea lunară a contribuţiilor se ridică la 5,5% din salariul minim pe economie. Cum acest venit va ajunge la 1.200 de lei de anul viitor, rezultă o contribuţie lunară de 66 de lei. În schimb, dacă cei care nu au venituri nu cotizează pentru o perioadă de cel puţin şase luni, atunci baza de calcul este de şapte ori mai mare decât salariul minim brut pe ţară, astfel că pentru o lună se ajunge la 462 de lei, iar pentru cele şase luni aferente suma creşte la 2.772 de lei. Măsura îi obligă pe cei fără venituri să se înscrie la Fisc în termen de 15 zile.
 
Consultanţii fiscali au arătat, pentru „Adevărul“, că această prevedere îi va afecta foarte mult pe cei care trăiesc la limita subzistenţei în mediul rural şi care nu sunt în întreţinerea unei alte persoane.
 
** CASS mai mare decât venitul taxat. Tot de la 1 ianuarie 2016, se impune plata de contribuţii de sănătate şi pentru câştigurile din investiţii financiare: dobânzi la depozite, dividende sau câştiguri de pe bursă. Pensionarii, tinerii, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni grave şi femeile însărcinate sunt exonerate de la plata acestora. Situaţia este problematică deoarece este acelaşi gen de aberaţie fiscală care a dus la impunerea de către Fisc a unor impozite de sute de lei pe dobânzile la alocaţii. Chiar dacă Guvernul a oferit o amnistie fiscală în această speţă lunile trecute, cauza problemelor rămâne pentru că baza de calcul la CASS va fi tot salariul minim pe economie în loc să fie venitul existent efectiv în cont.
 
** Impozitarea firmei din sufragerie. Impozitarea clădirilor în funcţie de destinaţie va mări de zece ori suma plătită în cazul în care în locuinţă se desfăşoară şi o activitate economică. Mai exact, dacă un proprietar persoană fizică are în locuinţă şi un magazin sau cabinet, adică desfăşoară o activitate economică, acesta plăteşte acum un impozit egal cu vecinul care doar locuieşte în propria casă. În schimb, după 1 ianuarie 2016, cel cu locuinţa va plăti la fel, dar cel cu magazinul va plăti un impozit de zece ori mai mare. Un alt caz frecvent este acela în care locuinţa este şi sediu social pentru o firmă, dar în ea nu se desfăşoară activităţi economice. În acest caz, proprietarul va plăti doar impozitul pentru clădirile cu destinaţie rezidenţială, dar numai dacă facturile la întreţinere sunt plătite de proprietar, nu de firmă. Dacă utilităţile sunt plătite de firmă, atunci locuinţa se încadrează la „destinaţie nerezidenţială“ şi va fi taxată ca atare.
 
** Taxe locale majorate pe furiş. Pe lângă impozitarea firmei din sufragerie, noul Cod Fiscal aduce cu sine şi taxe locale mai mari, atât pe terenuri, cât şi pe clădiri. Pentru persoanele fizice, impozitul în sine se calculează prin înmulţirea unui procent situat între 0,08% şi 0,2% cu valoarea impozabilă a clădirii. Aceasta din urmă se află din înmulţirea valorii pe metrul pătrat cu suprafaţa. Valoarea pe metrul pătrat a unei clădiri din beton armat şi cu pereţii din cărămidă este de 1.000 de lei, potrivit documentului publicat joia trecută în Monitorul Oficial, în creştere cu 6,95% faţă de anul trecut.
 
„Aceste procente de impozitare se aplică dacă valoarea locuinţei a fost stabilită printr-un raport de evaluare făcut în ultimii 5 ani, respectiv dacă locuinţa a fost achiziţionată/construită în ultimii 5 ani. Dacă locuinţa a fost achiziţionată/construită într-o perioadă anterioară mai mare de 5 ani sau dacă nu există o reevaluare în ultimii 5 ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referinţă determinată chiar de Codul fiscal, pornind de la o sumă de 1.000 lei/metru pătrat de construcţie, conform art. 458 alin. (4). În acest caz, impozitul poate să depăşească şi de 20 de ori nivelul actual“, arată, pentru „Adevărul“, consultantul fiscal Adrian Benţa. Pentru firme, impozitul pe clădiri se va situa la o cotă între 0,2% şi 1,3%.
 
De asemenea, prin noul Cod Fiscal se introduce şi plata terenurilor de sub case.
 
** Contribuţii la pensii pentru PFA. O altă prevedere importantă introdusă în noul Cod Fiscal o constituie plata contribuţiilor de pensii pentru persoanele fizice autorizate (PFA). Contribuţia este de 10,5% şi se va plăti chiar dacă persoana în cauză este (şi) angajată ca salariat. Pe lângă aceasta, persoanele fizice autorizate au de plătit şi contribuţii de sănătate de 5,5%, plus un impozit pe venit de 16%.
 
** Accize mai mari şi mai devreme la ţigări. Dacă pentru băuturile alcoolice accizele scad de anul viitor cu 30%, pentru ţigări acestea cresc.
Majorarea intervine anticipat, la 1 ianuarie 2016 în loc de 1 aprilie 2016. „Observăm o creştere a accizei specifice la ţigarete dublată de creşterea accizei minime totale pentru aceste sortimente de bunuri. Desigur, acciza pentru ţigarete se compune din două sume, acciza specifică şi acciza ad-valorem în procent de 14% din preţul de vânzare. În acest caz, regăsim o majorare a taxelor“, a mai arătat Adrian Benţa. Codul Fiscal prevede introducerea de accize şi pe ţigările electronice şi pe narghilele.
 
** Impozitarea microîntreprinderilor. Dacă iniţial Guvernul a propus o cotă de 1% pentru microîntreprinderile care au minimum doi angajaţi, în noul Codul Fiscal se arată că de cota de 1% vor beneficia doar firmele nou-înfiinţate, doar dacă au cel puţin un angajat şi doar pe primii doi ani de activitate. În rest, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este tot de 3%, indiferent de numărul de salariaţi.
 
Consultantul fiscal Dragoş Pătroi spune că, potrivit noului Cod Fiscal, este microîntreprindere orice companie cu venituri impozabile sub 65.000 de euro, în care ponderea veniturilor din consultanţă este mai mică de 20% din venituri. „La o primă vedere, impozitarea microîntreprinderii pare cea mai avantajoasă din punct de vedere fiscal dacă vrei să dezvolţi o activitate cât să te întreţii tu şi familia ta“, spune specialistul.
 
** Trenurile merg pe şosele şi pădurile poluează 
 
Banii colectaţi din accizele pe carburanţii folosiţi atât de autovehicule, cât şi de locomotive, finanţează exclusiv construirea şi întreţinerea drumurilor. A fost o perioadă în care şi avioanele, ba chiar şi vapoarele păreau să circule pe şosele, banii din accizele aferente carburanţilor consumaţi de acestea fiind direcţionaţi tot la drumuri, dar, în timp, aviatorii şi marinarii au reuşit să obţină corectarea acestei aberaţii.
Ceferiştii n-au reuşit nici după dezbaterile aprinse din 2015, astfel că îşi vor finanţa în continuare concurenţa din sectorul rutier.
 
La fel de ciudat este faptul că proprietarii de păduri trebuie să plătească o taxă de 2% din veniturile obţinute din exploatare, bani care se varsă în Fondul de Mediu. Şi ceilalţi agenţi poluatori (combinatele chimice, combinatele siderurgice, fabricile de ciment, cocseriile şi preparaţiile miniere, transportatorii rutieri etc.) îşi varsă contribuţiile în acelaşi „sac“.
citeste totul despre: