Românul care a participat la negocierile privind dosarul nuclear iranian

Românul care a participat la negocierile privind dosarul nuclear iranian

De la stânga la dreapta: Mohammad Javad Zarif - ministrul de Externe al Iranului, Yukiya Amano – directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi Federica Mogherini – înaltul reprezentant al UE pe probleme de politică externă şi securitate, la întâlnirea de la Vienna. Al doilea de la dreapta la stânga, rândul secund – Cornel Feruţă,  coordonator-şef în cadrul AIEA FOTO: nytimes.com

Din echipa care a luat decizia istorică de a ridica sancţiunile financiare şi petroliere impuse Iranului a făcut parte şi un român. Este vorba de Cornel Feruţă, coordonator-şef în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), instituţie cu un rol-cheie în verificarea programului nuclear iranian.

Cornel Feruţă (40 de ani) a preluat în septembrie 2013 funcţia de coordonator-şef în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Anterior, el a fost director-general pentru afaceri politice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
 
Feruţă nu este la primul contact cu AIEA. În 2008, el a fost numit vicepreşedinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, funcţie pe care a deţinut-o până în 2010. În 2011 a fost numit preşedinte al celei de-a 55-a Conferinţe Generale a Agenţiei. În 2013 el a fost numit preşedinte al celui de-al doilea Comitet Pregătitor al Conferinţei de Revizuire a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (2013). 
 
Cornel Feruţă este diplomat de carieră cu o activitate de peste 15 de ani în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Experienţa sa în cadrul serviciului diplomatic naţional include funcţii de execuţie şi conducere în cadrul direcţiilor OSCE, Balcanii de Vest, exercitarea funcţiilor de director de Cabinet al ministrului afacerilor externe, director general pentru afaceri politice. În perioada ianuarie 2005 - iunie 2007, Feruţă a fost şeful de cabinet al ministrului de Externe Mihai Răzvan Ungureanu. 
 
În perioada 2007-2012 a deţinut funcţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţiile Internaţionale de la Viena.
 
În 2008, Feruţă a fost ales în grad de cavaler al Consiliului de Onoare al Ordinului „Meritul Diplomatic“ în urma votului exprimat de cavalerii Ordinului, alături de Andrei Pleşu (mare ofiţer), Mihai Răzvan Ungureanu (mare ofiţer), Mihnea Constantinescu (comandor) şi Bogdan Mazuru (ofiţer).
 
În februarie 2012, Feruţă a devenit şeful de cabinet al premierului Mihai Răzvan Ungureanu, funcţie pe care a deţinut-o până la căderea Guvernului MRU, la sfârşitul lunii aprilie 2012. 
 
Feruţă a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii Bucureşti, urmând apoi cursurile de masterat în specializarea Relaţii Internaţionale. Feruţă a primit o diplomă de merit din partea preşedintelui Traian Băsescu pentru contribuţia la exercitarea Preşedinţiei OSCE.
 
Înainte de a se angaja în structurile MAE, Feruţă a fost timp de trei ani redactor la Evenimentul Zilei şi Jurnalul Naţional, în perioada noiembrie 1994 - decembrie 1997.
 

Decizie istorică

SUA şi marile puteri occidentale au ridicat sancţiunile financiare şi petroliere impuse Iranului, permiţând Teheranului să aibe acces la conturi cu circa 100 de miliarde de dolari, după ce inspectorii internaţionali au concluzionat că statul persan şi-a îndeplinit promisiunile de a dezmembra o serie de instalaţii nucleare.
 
Decizia a venit la finalul unei zile dramatice, în care SUA şi Iranul au făcut un schimb de prizonieri. Cinci cetăţeni americani, între care reporterul Jason Rezaian de la Washington Post, au fost eliberaţi de Iran cu câteva ore înainte ca acordul nuclear să fie implementat. Detenţia unui alt american, Matthew Trevithick, care studia la Teheran la momentul arestării sale, nici măcar nu a fost anunţată public până la eliberare.
 
În schimb, SUA au eliberat şapte iranieni care fie erau condamnaţi, fie erau acuzaţi de încălcarea embargoului impus Iranului, în vreme ce alţi 14 au fost şterşi de pe listele internaţionale, potrivit „New York Times“. 
 
Nu numai sancţiunile au forţat Iranul la negocieri: SUA şi Israelul au dezvoltat una dintre cele mai performante arme cibernetice, un virus informatic care distrugea centrifugele nucleare iraniene. Reamintim, comunitatea internaţională a impus sancţiuni economice Iranului în anul 2011, după ce acest stat a început să îmbogăţească uraniu, SUA şi Israelul temându-se că dezvoltă o bombă nucleară.
citeste totul despre: