Rectificarea bugetară ar putea obliga Guvernul la noi reduceri de cheltuieli

Premierul Dacian Cioloş a precizat că au fost alocate resurse acolo unde acestea erau necesare pentru continuarea unor proiecte şi pentru acoperirea unor cheltuieli noi izvorâte din priorităţile care au apărut pe parcurs FOTO gov.ro

Rectificarea bugetară a avut în prim plan măsuri sociale care ar putea obliga Guvernul Cioloş la o nouă reducere a cheltuielilor bugetare şi a bugetelor alocate investiţiilor pentru a rămâne în ţinta de deficit bugetar de 2,8%, potrivit economiştilor consultaţi de News.ro, care cred că 2016 s-ar putea încheia cu o creştere economică sub nivelul estimat de 4%.

Guvernul a avut ca prioritate la rectificarea bugetară sănătatea, educaţia şi drepturile sociale, astfel că cea mai mare alocare suplimentară este destinată asistenţei sociale, de 2,8 miliarde lei. Autorităţile justifică majorările în principal prin revizuirea în creştere a valorii PIB pe 2016, de la 746,6 miliarde lei până la 757 miliarde lei. Guvernul a luat în calcul şi menţinerea deficitului bugetar la nivelul programat în buget, de 2,8% din produsul intern brut (PIB) pe cash şi de 2,95% din PIB după standardul european ESA.

Executivul a trebuit însă să plătească deciziile de majorări de salarii şi ajutoare sociale luate de Parlament, atrage atenţia economistul Dragoş Cabat. Totuşi, pentru a susţine aceste măsuri şi pentru a rămâne în ţinta de deficit bugetar stabilită cu organismele internaţionale, vor trebui obţinute venituri mai mari la buget şi, dacă va fi nevoie, vor trebui operate tăieri ale bugetului de investiţii.

„Creşterile la educaţie şi sănătate nu adresează îmbunătăţirea calităţii în acele domenii şi nici schimbări majore de strategie, asadar este limitat impactul pozitiv pe termen lung al acestor măsuri. În schimb, prin reducerile de la infrastructură şi investiţii, creşterea economică va fi mai mică decât ce s-ar fi putut obţine pentru acest an“, a declarat Cabat pentru News.ro.

Oamenii de afaceri sunt dezamăgiţi de măsurile anunţate pentru că sperau să fie rezolvate cel puţin două probleme, potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Prima era legată de alocarea unor sume suplimentare pentru deblocarea proiectelor pe fonduri europene alocate din Programul Operaţional Competitivitate (POC), unde Comisia Europeană a decis îngheţarea plăţilor din cauza unor suspiciuni. AOAR a solicitat în mai multe rânduri ca aceste corecţii financiare să fie suportate de stat, prin suplimentarea sumelor prevăzute la rectificarea bugetară. O a doua problemă este suplimentarea sumelor alocate celor 10 programe destinate IMM-urilor şi desfăşurate de către Ministerul Economiei. În cazul programului dedicat SRL-D, prin care statul ofera ajutoar de până la 10.000 de euro antreprenorilor debutanţi, ar fi trebuit suplimentate sumele pentru creearea de locuri de muncă, consideră Pârvan. „Cu programul SRL-D, cu 25 milioane de euro în cinci ani, au fost create cel puţin 60.000 de locuri de muncă“, a declarat Pârvan.

AOAR , care reprezintă interesele unor patroni români din economie, a cerut recent Curţii de Conturi şi Consiliului Fiscal să analizeze iniţiativele parlamentare care vor apărea după 1 septembrie, pentru a evita apariţia măsurilor populiste, care ar putea creşte cheltuielile statului în mod nejustificat înaintea campaniei electorale. Oamenii de afaceri din cadrul asociaţiei se declară îngrijoraţi de perioada electorală din acest an.

Premierul Dacian Cioloş a declarat miercuri că este prima rectificare făcută într-un an electoral care nu are amprentă politică, executivul neurmărind să câştige voturi în detrimentul eficienţei bugetare. „Cred că este pentru prima dată după mulţi ani de zile când facem o rectificare bugetară în an electoral, o rectificare fără o amprentă politică. Obiectivul nostru e de a finanţa politici publice anunţate, de a acoperi nevoi reale şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară, să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare“, a subliniat Dacian Cioloş.

Premierul a precizat că au fost alocate resurse acolo unde acestea erau necesare pentru continuarea unor proiecte şi pentru acoperirea unor cheltuieli noi izvorâte din priorităţile care au apărut pe parcurs.