„Rabla pentru sobe” ar putea fi o soluţie pentru evitarea poluării

Foto Adevărul

Noul şef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a avansat ideea unui nou program „Rabla” similar celui pentru maşini sau electrocasnice, care să asigure însă sisteme de încălzire a locuinţelor cu sobe de randament înalt, fiind nevoie şi de crearea unui „Registru pentru sobe”.

„În acest weekend nu vorbim de valori mari ale traficului rutier, nu putem da vina pe arderile ilegale de deşeuri precum cauciucuri şi cabluri. Dar oricine ar fi ieşit în cursul serii pe stradă ar fi simţit mirosul de ars, incontestabil. Eu l-am simţit prin toate zonele cu case. 

(...) Mirosurile de lemne arse amestecate cu mirosurile chimice înţepătoare vin de la sobele caselor neracordate la reţelele de gaze plus mirosul de hidrogen sulfurat de la depozitele de deşeuri au fost prezente în mai toate locaţiile. Cât de multe sobe de acest gen funcţionează în Bucureşti? Nu ştim! 

Soluţia: Primăriile ar fi trebuit să aibă un registru electronic cu adresă, proprietarul, locaţia GPS, tipul sobei, tipul combustibililor folosiţi şi poză sobei pentru conformitate, dovadă că datele sunt corecte şi colectate la faţă locului. 

Probabil numărul acestora este de zeci de mii. Populaţia care se încălzeşte cu aceste sobe este una săracă în general, chiar dacă domiciliul este în centrul Bucureştiului. Am vizitat casele încălzite cu sobe pe combustibili solizi, unele situate în centru, altele spre periferia oraşului.  

Oamenii nu mai cheltuiesc în prag de primăvară 500 de lei pentru un metru cub de lemne şi preferă să pună în sobe orice deşeu care arde şi care poate încălzi apa, mâncarea şi cameră. 

Soluţia: Pe termen mediu şi lung trebuie să aplicăm soluţiile care să scoată încălzirea cu lemne şi deşeuri din cotidianul oraşului. Poate programul <Rabla> pentru maşini şi electrocasnice se poate extinde către încălzirea locuinţelor individuale prin achiziţia de sisteme de încălzire şi ardere complete, cu randament înalt, aşa cum sunt dotate toate casele din Europa. 

Particulele fine de PM 10 şi PM 2.5 provenite din arderile bucăţilor de PAL, PFL, cărbuni, cauciucuri, uleiuri, sunt cât se poate de nocive, substanţele degajate sunt puternic cancerigene iar poluarea cumulată a zeci de mii de focuri din încălzirea individuală fac aerul irespirabil, atât în mediul rural, cât mai ales în mediul urban, indiferent de ce oraş vorbim. 

Aceste particule se ridică pe hornuri antrenate de aerul fierbinte şi apoi cad pe sol odată cu contactul cu aerul rece sau rămân în suspensie în primii zeci de metri”, a scris, printre altele Berceanu.

Piaţa lemnului de foc a crescut considerabil

Stocul de lemn de foc "pe picior" din pădurile României a crescut cu 133 milioane metri cubi, între cele două cicluri ale Inventarului Forestier Naţional - IFN (2012 - 2018), iar cifra de afaceri a industriilor bazate pe lemn a depăşit şase miliarde de euro, echivalentul a 3,5% din PIB, reiese din datele analizate de Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn şi consultate de Agerpres.

Conform raportării României în cadrul LULUCF (Exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultură, n.r.) sectorul forestier fixează anual 23,5 milioane tone de CO2, adică aproximativ 30% din emisiile totale ale României.

În timp ce afacerile industriilor bazate pe lemn din România cumulează peste şase miliarde de euro, numărul locurilor de muncă directe generate în economie, în acest sector, depăşeşte 150.000, cu o balanţă comercială externă netă ce trece de 2,5 miliarde de euro.

Reprezentanţii Prolemn susţin că stocul de masă lemnoasă "pe picior" în pădurile României s-a majorat cu 133 milioane mc, între cele două cicluri ale Inventarului Forestier Naţional - IFN. În acelaşi timp, 60% din energia regenerabilă produsă de România se bazează pe energia termică din biomasă lemnoasă utilizată pentru încălzire în sectorul rezidenţial din România şi aproape patru milioane de gospodării se încălzesc cu ajutorul lemnului. "(...) Înlocuirea acestuia cu combustibili fosili din import ar încărca balanţa de plăţi externe a României cu 3 miliarde de euro anual şi ar conduce la emisii suplimentare de carbon de minimum 20 milioane tone CO2/an", susţin specialiştii din industria lemnului.

La finele anului 2019, Comunitatea Forestierilor - Fordaq arăta, în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, că starea pădurilor din România este bună, iar conform IFN se recoltează mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. În acest sens, o analiză de specialitate întocmită de către aceeaşi organizaţie arăta că cifra de 38,6 milioane de metri cubi încadrată la categoria "volum dispărut" (drain wood) nu a fost explicată, diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice fiind asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale.