Proporţiile abandonului şcolar sau cum se naşte o generaţie de şomeri - INFOGRAFIE

Proporţiile abandonului şcolar sau cum se naşte o generaţie de şomeri - INFOGRAFIE

În medie, 10,9% din tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani din UE au părăsit în 2015 prematur sistemele de învăţământ şi formare profesională. Din păcate, în România, aproape unul din cinci tineri rămâne doar cu opt clase absolvite.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cu alte cuvinte cei care au absolvit cel mult opt clase şi nu mai urmează vreo altă formă de învăţământ sau de formare profesională au ajuns să reprezinte în 2015, 19% din totalul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 ani. Aceştia nu-şi vor găsi locuri de muncă, fiind cei mai predispuşi la şomaj cronic.

Printre statele membre UE, proporţia celor care se opresc după cel mult opt clase variază de la 3% în Croaţia şi 5,3% în Polonia la 20,3% în Spania şi 18,9% în România.

De remarcat că dacă între 2009 şi 2015, numărul celor care părăsesc foarte de timpuriu orice formă de învăţământ a scăzut în medie cu 3,3% la nivelul UE, în timp ce în România numărul acestor tineri a crescut cu 2,3%.

Cele mai bune rezultate le-au obţinut Portugalia, Spania, Letonia şi Grecia, numărul celor care părăsesc timpuriu sistemul de învăţământ scăzând cu 5%.

Un barometru realizat în luna decembrie 2015 în rândul managerilor firmelor membre ale camerelor de comerţ româno-franceză şi româno-germană arată că 73% dintre respondenţi au indicat ca principal obstacol în dezvoltarea afacerii din România lipsa mâinii de lucru calificate.

Forţa de muncă ieftină este principalul argument pentru atragerea capitalului străin. Costurile cu forţa de muncă din Bucureşti sunt cu circa 20% mai scăzute decât cele din Varşovia şi Bratislava şi cu 15% sub cele din Praga, ceea ce face din România una dintre cele mai bune destinaţii de investiţii arată un studiu realizat la sfârşitul anului trecut de compania de consultanţă în management Hay Group.

Însă deficitul de personal calificat anulează în cea mai mare parte avantajul salariilor mici. Calificarea forţei de muncă costă mult, iar investitorii sunt reticenţi să-şi asume riscuri suplimentare.

Problema persnalului calificat s-a acutizat în ultimii şase ani. În această perioadă numai din sectorul construcţiilor au plecat 10.000 de muncitori în statele din vestul Europei.

Iar lipsa de profesionalism din ţară îi determină şi pe cei care sunt calificaţi să nu mai respecte întocmai normativele în execuţie.

După cum se plâng antreprenorii, imensa majoritate a lucrătorilor din construcţii sunt necalificaţi. Meseria se învaţă după ureche pe şantier. Puţine companii îşi pregătesc oamenii, mai ales că se lucrează cu subcontractori.

Iar din păcate, statul care ar fi trebuit să se implice mai mult prin programe de calificare a forţei de muncă în domeniile cele mai cerute pe piaţă, este absent.

În cadrul strategiei Europa 2020, fiecare stat membru UE şi-a propus ca ţintă reducerea procentajului celor care părăsesc prematur sistemul de învăţământ fără să obţină o calificare într-un domeniu anume.

România, alături de Spania şi Porugalia se numără printre statele UE care au o diferenţă mai mare de 7 puncte procentuale faţă de ţinta pe care şi-au propus s-o atingă peste mai puţin pe patru ani.

Din păcate, proporţia tinerilor care au cel mult opt clase absolvite este în creştere în ultimii ani. Dacă se păstrează acelaşi ritm, România se va clasa pe ultimul loc în UE la sfârşitul acestui an, depăşind pragul de 20%, adică unul din cinci tineri doar cu gimnaziul.

citeste totul despre: