Primăria Capitalei vrea să treacă Metrorex în subordinea sa. De ce a eşuat proiectul în trecut

Primăria Capitalei plănuieşte să transfere Metrorex, aflat în subordinea  Ministerului Transporturilor, sub autoritatea sa. Un astfel de proiect a mai fost încercat şi în anii trecuţi, dar fără reuşită.

Acum, o nouă solicitare pentru „transferul Metrorex din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti, împreună cu fondurile aferente pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de dezvoltare” se regăseşte într-un proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 29 martie a Consiliului General al Primăriei Capitalei (CGMB).

Primăria susţine că această operaţiune „ar face mai uşoară gestionarea în comun a operatorilor de transport interni – RATB şi Metrorex”. Proiectul nu explică însă cum se va realiza transferul, dar precizează că „în lipsa unei coordonări unitare şi a unei strategii de integrare a serviciilor de transport public la nivelul întregii zone, fiecare operator acţionează independent”, astfel că „în multe situaţii se ajunge la paralelisme în dezvoltarea reţelelor de transport şi alocarea de resurse fără o coordonare unică şi o maximizare a eficienţei fiecărei investiţii în contextul general al teritoriului deservit”.

Proiect mai vechi

Ideea trecerii Metrorex în subordinea Primăriei Capitalei nu este nouă. Prima propunere în acest sens a fost făcută în 2012, când Victor Ponta, care era atunci premier, anunţa că Guvernul „va decide în perioada următoare” trecerea Metrorex în subordinea municipalităţii.

„În Guvern o să adoptăm în perioada imediat următoare câteva măsuri pe care demult trebuia să le adoptăm. Prima dintre ele ar fi trecerea metroului la primăria Municipiului Bucureşti, pentru că trebuie continuate investiţiile. S-a vorbit destul de mult de tronsonul spre Drumul Taberei şi ăla trebuie continuat, dar trebuie nu să spunem noi de la minister, pe tot felul de interese obscure, cum săpăm în şapte direcţii metrou şi de fapt nu terminăm nicăieri. Trebuie Primăria Generală, cu sprijin de la Guvern şi cu propriile forţe, pe baza mandatului pe care îl au de la cetăţeni, să continue prioritizarea. Întâi fac linia spre Drumul Taberei şi, după aceea, cea spre Pantelimon. Săpăm în şapte locuri de şapte ani şi o să terminăm în 70 de ani”, spunea atunci Ponta.

Primăria menţionează, în expunerea de motive, că un proiect de descentralizare a fost conceput şi la sfârşitul anului 2013, de către Liviu Dragnea, atunci vicepremier, şi prevedea, printre altele, inclusiv trecerea Metrorex şi a Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Intenţia Guvernului a stârnit nemulţumirea sindicaliştilor, care au ameninţat cu o acţiune de protest. În cele din urmă, proiectul de transfer a fost abandonat. Proiectul prevedea că angajaţii de la Metrorex vor fi salarizaţi ca bugetari, ceea ce ar fi însemnat diminuarea salariilor.

Subvenţii uriaşe

Una dintre problemele care s-au pus de-a lungul timpului cu privire la situaţia Metrorex este legată de faptul că deşi reţeaua de metrou este folosită de bucureşteni, subvenţiile pentru transportul subteran sunt oferite de guvern, din taxe şi impozite achitate de întreaga populaţie a ţării.

Ponta mai spunea în 2012 că, în ciuda transferului, subvenţiile vor fi în continuare suportate de la bugetul statului, deoarece Primăria nu are cum să le subvenţioneze singură.

Aceeaşi dilemă ar putea apărea şi acum, ţinând cont că municipalitatea deja alocă o mare parte din buget pentru subvenţiile acordate RADET şi RATB.

Fără studiu de impact

Oficialii Ministerului Transporturilor susţin însă că acest proiect nu este realizabil. „Nu se poate prelua, Primăria Capitalei vrea Metrorex cu tot cu buget. Cel puţin 600-700 milioane lei/an sunt pentru investiţii. Guvernul alocă subvenţie anuală pentru transportul de călători cu metroul în fiecare an. Sunt contracte de investiţii finanţate cu bani europeni”, au explicat oficialii ministerului, potrivit capital.ro.

De asemenea, consilierul general Ciprian Ciucu precizează că este necesar un studiu de impact pentru a fi realizat acest proiect.

„Unde-i studiul de impact bugetar??? Cum să votez eu aşa ceva oameni buni? Cum să-mi dau seama în cele 5 zile rămase până la şedinţă dacă acestă decizie e bună sau ne va arunca în faliment? Unde-i studiul?”, a scris Ciprian Ciucu pe Facebook.

El susţine că îi este teamă de „lipsa de capacitate administrativă a PMB”. „Nu ştiu dacă acum poate duce cele două mari regii (RATB şi RADET, n.r.) şi Metrorex”, a precizat Ciucu.

Cornel Pieptea, viceprimar al Capitalei, susţinea în octombrie 2015 că unificarea serviciilor de transport este benefică, dar nu poate fi susţinută.

„Primăria Capitalei nu poate susţine financiar în acest moment un posibil transfer al Metrorex în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Deşi unificarea serviciilor de transport public este benefică pentru bucureşteni, Primăria Capitalei nu îşi permite finanţarea menţinerii actualelor condiţii de calitate ale transportului cu metroul”, susţinea Pieptea.

El explica atunci că „din punct de vedere bugetar, în acest moment, primăria acordă subvenţie pentru RATB şi RADET în valoare de aproape 250 milioane euro anual dintr-un total mediu al veniturilor locale de circa 840 milioane euro. Dacă s-ar adăuga şi subvenţia pe care o primeşte acum Metrorex de la Guvern, de circa 80 milioane euro anual, aproape 40% din bugetul oraşului ar merge doar pe subvenţii. Primăria ar deveni o instituţie cu pronunţat caracter social şi nu un promotor al dezvoltării durabile, cum ar trebui“.

Pentru 2017, Primăria a prevăzut pentru RATB 121 de milioane de euro, reprezentând subvenţia la transportul de călători şi 11 milioane de euro pentru investiţii. Pentru RADET, primarul Capitalei Gabriela Firea a anunţat că au fost alocaţi 125 de milioane de euro, 106 milioane de euro fiind subvenţia pentru energia transmisă populaţiei şi 19 milioane de euro investiţii.

Veniturle totale ale municipalităţii vor fi de 4,044 miliarde lei în 2017, însă Primăria Capitalei plănuieşte să cheltuiască 5,05 miliarde lei, ceea ce o va lăsa cu un deficit de aproape un miliard de lei la finalul anului.