Pensionarii cer Guvernului să creeze mai multe locuri de muncă ca să aibă bani pentru pensii: ANAF a iertat multe companii că n-au plătit contribuţiile
0
Pensionarii afiliaţi Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România (FNPR) cer Guvernului să explice dacă are în vedere crearea unor noi locuri de muncă, cu scopul majorării numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale, lucru care ar rezolva deficitul de la fondul de pensii.
„Recentele declaraţii ameninţătoare ale primului-ministru al Guvernului şi ale ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale privind producerea unui colaps în sistemul public de pensii - ceea ce justifică, se înţelege, adoptarea unor măsuri care să împiedice acest dezastru - au provocat nelinişte şi teamă.
Consiliul Naţional al Federaţiei, reunit ad-hoc, propune Guvernului să facă cunoscute public dacă alături de îngheţarea pensiilor şi elaborarea unei noi legi pentru sistemul public de pensii vor fi luate şi măsuri pentru creşterea numărului locurilor de muncă în economia naţională, ceea ce ar însemna sporirea numărului plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale", spun reprezentanţii FNPR.
Totodată, organizaţia pensionarilor întreabă Guvernul dacă fondurile de pensii administrate privat sunt şi ele în colaps, aşa cum se discută despre fondul public de pensii.
Consiliul Naţional al FNPR aminteşte că fondul pentru plata pensiilor din sistemul public este constituit în proporţie de peste 85% din contribuţiile de asigurări sociale, plătite din veniturile lor de cei 6 milioane de salariaţi existenţi în România.
Federaţia Naţională a Pensionarilor din România subliniază că din fondul naţional de pensii publice s-au plătit anul trecut următoarele categorii de pensii: pensii datorate unui număr de 3.650.000 de pensionari pentru limită de vârstă; pensii anticipate pentru 106.000 de pensionari; pensii pentru 435.000 de pensionari de invaliditate, din care 200.000 au dreptul de a munci; pensii de urmaş pentru 466.745 de persoane.
FNPR atrage atenţia asupra faptului că subvenţia fondului de pensii publice din bani de la buget este mărită din cauza practicii ANAF de a stinge datoriile companiilor la bugetul de asigurări sociale prin alte căi decât prin încasare.
"Dacă datoriile unităţilor economice la bugetul de asigurări sociale - 10 miliarde lei în 2020 - nu ar fi fost stinse de ANAF pe alte căi decât încasări şi, de asemenea, dacă Fondul pentru plata pensiilor din sistemul public nu s-ar fi diminuat în 2020 cu 12 miliarde de lei transferate pentru Pilonul II de pensii, subvenţia de la bugetul general al tării pentru bugetul de asigurări sociale ar fi fost mai mică (în ţările membre ale UE este o practică comună subvenţionarea bugetului de asigurări sociale)", se menţionează în comunicatul semnat de preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România, Preda Nedelcu.
Reforma pensiilor prin PNRR: Apare un „indicator de pensie”
Reforma pensiilor aduce noi elemente legate de formula de calcul, creşterea vârstei de pensionare, modificarea pensiei anticipate, pensii speciale şi pensii ocupaţionale
Reforma pensiilor, asumată prin PNRR, face referiri la o nouă lege care va fi finalizată până în ultimul trimestru din anul 2022, simultan cu înlocuirea Legii 127/2019 (legea iniţiată de PSD), inclusiv eliminând stabilirea unei perioade fixe de contributivitate de 25 de ani şi păstrând aspectele pozitive care nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung. „Prin noul act normativ se doreşte introducerea unei noi formule de calcul bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivitătii”, se arată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trimis spre aprobare Comisiei Europene.
Noua formulă: numărul de puncte înmulţit cu indicatorul de pensie
Pe de altă parte, se încearcă corectarea unei mari părţi din inechităţile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecţie şi a stagiului complet de cotizare diferit. „Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard şi sustenabil financiar (în locul creşterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu şi lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului”, se arată în propunerea de reformă.
Potrivit acesteia, se vor evalua toate dosarele de pensii aflate în plată, în vederea recalculării acestora, iar nivelul mediu al pensiilor va creşte pe seama creşterii cu precădere a pensiilor mici, menţinând ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB.
Proiecţiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populaţiei, ediţia 2021, indică o creştere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul 1, de la 8,1% din PIB în anul 2019 la circa 14% din PIB la finele decadei 2040-50, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză în 2070.
Creşte vârsta de pensionare, opţional, până la 70 de ani
Un alt aspect extrem de important cuprins în reforma pensiilor se referă la creşterea vârstei de pensionare, opţional, până la împlinirea a 70 de ani. „Sunt preconizate o serie de masuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind in dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creşterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani, se urmăreşte în acest fel şi egalizarea vârstei standard de pensionare între genuri”, se mai arată în document.
În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani şi 6 luni şi creşte eşalonat până în anul 2030, la 63 de ani. Însă, conform estimărilor Eurostat, speranţa de viaţă pentru bărbaţi este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecţie, de la 71/9 în 2019 la 83/5 ani în 2070 şi cu 9 ani pentru femei, de la 79/5 ani în 2019 la 88/5 în 2070, ceea ce indică o uşoară convergenţă a speranţei de viaţă între bărbaţi şi femei.
În ce priveşte stagiul de cotizare, acesta va rămâne la fel şi în noua lege, respectiv un stagiul minim de cotizare de 15 ani şi un stagiul complet de cotizare de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, urmând ca excepţiile prevăzute pentru anumite categorii profesionale să fie analizate în perspectiva preluării acestora în noua legislaţie.
Pensia anticipată, acordată doar celor care au 43 de ani vechime
În noul act normativ, se va avea în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puţin 8 ani peste stagiul complet de cotizare (35+8) să poată solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani. (Ex: un bărbat poate ieşi la pensie la 60 de ani în loc de 65 doar dacă a muncit de la 17 ani).
Totodată, prin prevederile propuse de noua lege se va avea în vedere renunţarea la indicele de corecţie, „care a contribuit la adâncirea inechităţilor din sistem”, iar perioadele asimilate, precum stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creşterea copiilor, vor fi păstrate şi valorificate la calculul pensiilor de limita de vârsta şi invaliditate.
Noul sistem de pensii va prevedea plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut (15 ani), dar acordarea pensiei minime va fi condiţionată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei.
Pensiile speciale şi pensiile ocupaţionale
În prezent, pe lângă sistemul public de pensii, există sistemul pensiilor ocupaţionale aplicat în sectoarele de apărare şi ordine publică şi sistemul de pensii de serviciu. Acesta din urmă este reglementat prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6 categorii: corpul diplomatic şi consular, funcţionarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, procurori şi judecători, personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor şi beneficiari ai Curţii de Conturi.
În ceea ce priveşte problematica pensiilor de serviciu şi speciale, acestea vor fi reformate pe baza unor soluţii care să vizeze corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului cotributivităţii, luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Contribuţiile la Pilonul II (în prezent 3,75%) vor creşte pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.
Se încarcă comentariile...
