Măsurile de relaxare fiscală, principalul risc asupra economiei

Economia României riscă să se confrunte cu derapaje bugetare şi să-şi reducă competitivitatea din cauza măsurilor economico-sociale ce urmează să se aplice în următorul an, atrag atenţia analiştii agenţiei de rating Moody's.

Aplicarea de la 1 ianuarie a măsurilor prevăzute în Codul Fiscal, respectiv reducerea TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei pe carburanţi, este principalul risc la adresa economiei în 2017, care poate afecta perspectivele bugetare şi competitivitatea, atrag atenţia analiştii agenţiei de rating Moody's. 

Relaxarea fiscală din România poate afecta perspectivele bugetare şi competitivitatea economiei, se arată în raportul anual al agenţiei Moody's privind România, care estimează că economia românească va creşte cu 3,7% anul viitor, ritm puternic încetinit faţă de cel din 2016, estimat la 4,8%. 

Agenţia de rating apreciază că România a făcut progrese semnificative în ultimii ani în corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi în consolidarea finanţelor publice, dar riscurile sunt, în prezent, în creştere din cauza politicilor de relaxare fiscală din ultimul timp.

Stimuli pentru economie

Economia a primit mai mulţi stimuli din partea Guvernului în ultimul an. Astfel, salariile bugetarilor au fost majorate la finalul anului trecut cu 10%, veniturile angajaţilor din sectorul public de sănătate au crescut cu 25%, o majorare similară fiind aplicată anul trecut şi în sectorul educaţiei.

În plus, de la 1 mai, salariul minim brut pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei, iar PSD, partidul care a câştigat alegerile parlamentare, a anunţat că intenţionează să majoreze salariul minim brut la 1.450 de lei în 2017.

Pe partea fiscală, Guvernul a redus taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, măsură care a stimulat puternic vânzările de bunuri alimentare, iar cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016. De asemenea, impozitul pe dividende şi mai multe categorii de accize au fost micşorate în acest an. 

Puncte forte

Analiştii Moody's subliniază avantajele României din acest moment. „Punctele tari ale ratingului României includ o povară moderată a datoriei publice şi îmbunătăţirea cadrului instituţional, pe măsură ce procesul de integrare în Uniunea Europeană continuă“, a declarat Simon Griffin, vicepreşedintele Moody's, co-autor al raportului. „Alte puncte tari importante sunt perspectivele favorabile de creştere economică pe termen mediu şi competitivitatea economică a ţării“, a completat el.

Datoria publică a României a coborât la 36,8% din PIB - unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană - la finalul lunii septembrie 2016, de la 37,9% din PIB în decembrie 2015 şi 39,4% din PIB la finalul lui 2014, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor. Potrivit Moody's, măsurile fiscale anunţate în România vor avea ca efect revenirea datoriei publice pe o traiectorie de creştere în următorii ani. 

Provocări şi riscuri

Experţii Moody's subliniază provocările cu care se confruntă România, principalele fiind limitarea ratei de creştere a cheltuielilor publice în acest an, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi îmbunătăţirea managementului la companiile de stat.

Moody's estimează că rata de creştere a economiei româneşti va rămâne solidă, chiar dacă va încetini. Pentru 2016, agenţia de rating estimează un avans al economiei româneşti de 4,8%, urmând ca rata de creştere să se tempereze la 3,7% în 2017 şi la 3,3% în 2018. 

Potrivit Moody's, consumul va rămâne principalul motor al creşterii economice în următorii ani, dar va avea un rol în scădere, în condiţiile în care va fi afectat de scumpirea petrolului şi de revenirea inflaţiei, după o lungă perioadă de rate negative ale creşterii preţurilor în România.  

Moody's avertizează că principalul risc la adresa economiei în 2017 este aplicarea măsurilor de relaxare fiscală prevăzute în Codul Fiscal. „Continuarea politicii fiscale expansioniste a ţării în 2017 - ce include eliminarea taxei pe construcţii speciale şi a supraaccizei pe carburanţi, precum şi reducerea planificată a cotei standard de TVA - va avea ca efect o deteriorare efectivă a poziţiei sale fiscale“, se arată în raport. 

Moody's anticipează că deficitul bugetar va atinge nivelul de 3% din PIB în acest an şi va depăşi plafonul impus de Comisia Europeană în 2017, deoarece creşterea economică nu va fi suficientă pentru a compensa măsurile cu impact asupra deficitului bugetar.

Economie recomandată investitorilor 

Moody's a menţinut ratingul României la „Baa3“, ultima treaptă din categoria calificativelor cu recomandare de investiţii, iar perspectiva ratingului a rămas pozitivă. Agenţia de rating avertizează că deteriorarea finanţelor publice ar putea genera reducerea ratingului. „Moody's consideră că o deteriorare semnificativă a poziţiei fiscale a României şi impactul acesteia asupra traiectoriei datoriei publice are un impact negativ asupra calificativului pentru credit“, se menţionează în raport. 

Agenţia de rating estimează că, pentru o creştere a ratingului României, este nevoie de mai multe condiţii, precum continuarea creşterii economice solide, întărirea instituţiilor publice şi a eficienţei administraţiei, o stabilizare pe termen lung a datoriei publice şi a celei externe sau, cel puţin, o schimbare a structurii datoriei publice, care să reducă riscurile de refinanţare.

Economiştii au avertizat de mai multe ori că România, chiar dacă are una dintre cele mai mici datorii publice din Uniunea Europeană, are o durată medie scăzută a împrumuturilor contractate de stat - spre comparaţie cu Ungaria, de exemplu -, ceea ce sporeşte riscurile legate de refinanţare. 

Pe de altă parte, scăderea ratingului României poate fi generată de creşterea semnificativă a ratei datoriei publice şi a necesităţilor de finanţare ale guvernului, de reducerea competitivităţii externe a României, de deteriorarea balanţei externe de plăţi şi de reducerea investiţiilor străine.