Legal, preţul gazelor din producţia internă creşte, iar tehnic - preţul gazelor la populaţie ar trebui să scadă

Liberalizarea pieţei de gaze, prin stabilirea acţiunilor care trebuie întreprinse la data de 1 iulie 2016, a devenit subiectul unor conversaţii amatoriceşti. Actorii care şi-au dat cu părerea privind subiectul uită un element esenţial în această discuţie - cel al legalităţii deciziei care se va lua.

Conform Art 179, alin 2 lit b, din legea gazelor: „Activităţile aferente pieţei reglementate cuprinde furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat în baza contractelor-cadru până la 30 iunie 2021 pentru clienţii casnici”. Legiuitorul a considerat că este important ca el să stabilească exact data la care se va elimina piaţa reglementată din România. Apreciez că nu este neaparat o practică ca o astfel de acţiune să fie stabilită prin lege, atributul acesta ar fi fost mai util să fie lăsat la nivelul legislaţiei secundare, având în vedere caracterul dynamic al unei astfel de decizii. Dar, dacă a fost ridicat la nivel de lege stabilirea exactă a datei la care să dispară piaţa reglementată, respectiv data de 30 iunie 2021, doar legiuitorul poate stabilii altfel printr-o modificare a Legii existente. Astfel, nici ANRE, nici Ministerul Energiei, nici Guvernul nu are aceasta opţiune. Această opţiune o are  Parlamentul României. Este adevărat că există posibilitatea unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului, dar care trebuie validată de Parlament. Este adevărat că există posibilitatea ca Guvernul să aibă o initiative de modificare a legii, dar nu a avut-o.

 Acelasi articol 179, la aliniatul 7 stabileşte că ANRE monitorizează anual rezultatele calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali şi propune Guvernului, după caz, valorificarea producţiei interne a gazelor naturale pe piaţa internă până la finalizarea calendarului aprobat.

Astfel, conform legii, ANRE, trebuia să monitorizeze permanent rezultatele Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate şi în cazul în care constată  posibilele efecte negative ale eliminării preţurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puţin resimţite de clienţi  (conform art 179, alin 3), o dată pe an să facă o propunere către Guvern pentru modificarea  calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali, care a fost agreat de Guvernul României cu FMI, BM şi CE,  cu începere de la 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici. Am aflat prin declaraţiile făcute în presă că ANRE nu a făcut monitorizarea, nu a întocmit un studiu privind eliminarea treptată a preţurilor şi nu a înaintat către Guvern o propunere de modifcare a Calendarului de eliminare a preţurilor. În această situaţie, în data de 13 iunie 2016 nu avem o hotărârea a Guvernului privind un nou Calendar.

Astfel, în conformitate cu legea gazelor (dacă dorim să o respectăm), eliminarea pieţei reglementate se va face la 30 iunie 2021, iar singurul Calendar de eliminare treptată a preţurilor reglementate este Calendarul existent (achiziţia gazelor din producţia internă la un preţ de 66 lei/MWh la 1 iulie 2016, la 72 lei/MWh lei la 1 iulie 2017 şi 78 lei/MWh la 1 iulie 2018).

După cum se poate observa Ministerul Energiei, nu este sub nici o formă nominalizat de legiuitor cu nici o sarcină în aceste etape.

Afirmaţiile că s-a înaintat la Minister o adresă, că Ministerul nu vrea, că Ministerul se opune etc. sunt doar …poveşti.

Legea nu prevede nici o implicare a Ministerului Energiei şi nici nu ar trebui să I fie permis să se implice având în vedere caracterul de reprezentant al acţionarului majoritar/minoritar, după caz în mai multe companii din sectorul gazelor naturale, care vor fi antajate/dezavantajate de o astfel de decizie.

Chiar dacă Ministerul Energiei nu este implicat în stabilirea Calendarului de eliminare a preţurilor, Legea gazelor, prevede totuşi că Ministerul de resort, să fie iniţiatorul hotărârii de Guvern care stabileşte la aliniatul 5, de la art 181, preţul de achiziţie al gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici (”Preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în concordanţă cu prevederile Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali.”).

Ministerul de resort este asimilat Ministerului Energie, ceea ce determină ca totuşi, din punctul meu de vedere, în mod eronat, acesta să fie cel care iniţiază Hotărârea de Guvern privind preţul de achiziţie al gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici. Consider, eronată această calitate, datorită rolului Ministerului Energiei, în dubla sa calitate de reprezentant al acţionarului la unele companii şi de iniţiator al unor preţuri care vor fi folosite de aceste companii pe piaţă. Cu toate aceasta, Ministerul Energiei joacă mai mult un rol formal, conform legii, propunerea de preţ pe care o face trebuie să fie “în concordanţă cu prevederile Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali”, respectiv preţul înaintat este preţul stabilit de către Guvern la propunerea ANRE.

Respectarea legii nu (ar trebui să) se discută, dar o dezbatere asupra avantajelor şi dezavatajelor modificării Calenadrului (până la eliminarea lui), respectiv faptul că păstrarea Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali (dacă ar fi o abordare corectă), nu ar trebui să influenţeze preţul la populaţie, este o altă discuţie sau este adevărata discuţie, de care instituţile responsabile se feresc.

Apreciez, că atât tarifele la servicii, cât şi costurile amânate ar trebui să fie puternic reduse, fapt ce ar determina necesitatea scăderii preţului la populaţie, chiar în condiţiile creşterii preţului prevăzut în cadrul Calendarului.

Omul bun trebuie să se supună legilor rele ca să nu permită omului rău să violeze legile bune. (Socrate)