1. Sustenabilitatea datoriei guvernamentale a unei ţări se judecă prin dinamica datoriei în PIB şi nu prin creşterea în sumă absolută. De exemplu, dacă datoria guvernamentală a crescut cu 14 miliarde lei în sumă absolută în perioada octombrie 2017 faţă de decembrie 2016 pentru a produce un PIB mai mare cu 91 miliarde lei în 2017 faţă de 2016 e un lucru nociv? Adică nu este un lucru bun că datoria guvernamentală în PIB a scăzut de la 37,6% din PIB în 2016 la 36,4% din PIB în octombrie 2017?

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, 2017

Dacă România are o datorie mare, atunci ce să mai spunem de media UE28 de 82,5% din PIB, de ponderea datoriei Greciei de 177% din PIB, a Italiei de 134% din PIB, a Portugaliei de 131% din PIB, a Belgiei de 107% din PIB, a Spaniei de 99% din PIB, a Franţei de 98% din PIB s.a.?

Să vedem situaţia şi în cazul altor ţări. Ultimele date Eurostat arată că în Q3 2017 faţă de Q3 2016 datoria guvernamentală a Franţei a crescut cu 65 miliarde euro, a Spaniei cu 28 miliarde euro, a Belgiei cu 9 miliarde euro şi a Irlandei cu 8 miliarde euro. Aceasta înseamnă că ţările respective au o problemă de sustenabilitate?

2. România are a 5 -a cea mai mică datorie guvernamentală din UE, conform ultimelor date Eurostat (dacă excludem bufferul de 5 miliarde euro din Trezorerie, vom constata că România are a 4-a cea mai mică datorie guvernamentală din UE).

Sursa Eurostat, 2018

3. Eurostat confirmă că datoria guvernamentală a României a scăzut în Q3 2017 faţă de Q2 2017.



De asemenea, Eurostat confirmă ca datoria guvernamentală a României a scăzut în Q3 2017 faţă de Q3 2016.



4. Datoria guvernamentală a României este de 36,4% din PIB, mult sub pragul de sustenabilitate/alertă estimat de BNR la 45% din PIB sau sub 60% din PIB criteriul de la Maastricht. Media datoriei guvernamentale în PIB la nivelul UE 28 este de 82,5% din PIB.

5. Este bine că România se împrumută pe termen mediu şi lung pentru că astfel evită presiunea unui serviciu ridicat al datoriei pe termen scurt. Astăzi, România are o structură a datoriei guvernamentale de (5% pe termen scurt versus 95% pe termen mediu şi lung) în 2016 (7% versus 93%), în 2015 (6% versus 94%) iar în perioada de criză 2010 (24% pe termen scurt versus 76% pe termen mediu şi lung). O pondere mai mică a datoriei guvernamentale pe termen scurt înseamnă o probabilitate mai mică de a intra în criză de lichiditate şi costuri mai mici cu dobânzile la buget.

6. România are astăzi un portofoliu diversificat de deţinători de obligaţiuni, ceea ce înseamnă încredere în politicile economice şi în economia românească. Ultimul împrumut al României - prin care ţara noastră a atras 2 miliarde euro de pe pieţele externe printr-o emisiune de euro-obligaţiuni în două tranşe, cu maturităţi de 12 ani şi 20 ani, înregistrând cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturităţi. Emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor, fiind suprasubscrisă de peste 2 ori. S-a diversificat baza investiţională atât pe tipuri de investitori, cât şi din punct de vedere geografic, ceea ce reflectă încrederea pe termen lung în dezvoltarea economică a ţării noastre.