Isărescu: Adevărata sancţiune pentru Rusia ar fi să scadă preţul petrolului sub 90 de dolari pe pieţele internaţionale
0
Adevărata sancţiune pentru Rusia ar fi o scădere a preţului petrolului pe pieţele internaţionale la sub 90 de dolari pe baril, ceea ce ar afecta bugetul "sensibil" al statului şi ar reprezenta cea mai importantă sancţiune a comunităţii internaţionale, a declarat guvernatorul BNR. "Bugetul Rusiei este foarte sensibil şi de la 90 de dolari în jos impactul ar fi major. Probabil că asta ar fi adevărata sancţiune", a afirmat Mugur Isărescu.
Statele Unite au anunţat săptămâna trecută o serie de sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la anexarea regiunii ucrainene Crimeea. SUA ar putea vinde petrol din uriaşele rezerve acumulate pentru a împinge în jos preţurile, sancţionând astfel Rusia pentru anexarea Peninsulei Crimeea, soluţie recomandată de miliardarul George Soros şi de mai mulţi analişti şi care a atras atenţia Congresului.
Dacă ar vinde 500.000 de barili pe zi din rezerva naţională de petrol, Statele Unite ar provoca deprecierea preţului petrolului cu 12 dolari, potrivit lui Philip Verleger, consultant şi fost conslier în administraţiile Ford şi Carter. O astfel de scădere a preţului petrolului ar genera pentru Rusia venituri pierdute de 40 miliarde de dolari din vânzările de petrol şi gaze naturale, echivalentul a 2% din PIB, estimează analistul.
Cotaţia de referinţă a petrolului pe piaţa SUA s-a plasat în medie la 98,51 dolari pe baril în acest an, faţă de nivelul de 107,87 barili a cotaţiei Brent de la Londra, utilizată pe plan internaţional, inclusiv în Europa.
Potrivit lui Isărescu, situaţia din Ucraina a avut un impact nesemnificativ până în prezent, piaţa internă fiind influenţată mai mult de criza din Turcia, care a determinat fluxuri de capital către România.
"În ceea ce priveşte Turcia, pe partea de mişcări de capitaluri către România, impactul a fost mult mai mare decât impactul de până în prezent din situaţia din Ucraina şi Crimeea", a continuat guvernatorul BNR.
El a arătat că nu poate anticipa cum va evolua situaţia geopolitică regională, dar efectele ar putea fi chiar şi pozitive.
"Pentru viitor, îmi menţin evaluarea din februarie că situaţia geopolitică în cazul României, inclusiv prin aprobarea celor două revizuiri din acordul cu FMI şi contextul pozitiv pe care-l au în faţă investitorii faţă de România, inclusiv îmbunătăţirea substanţială până la surplus a contului curent, noutate absolută pentru România postbelică, aceste elemente mă determină să-mi menţin poziţia că impactul situaţiei regionale poate să fie în ambele sensuri în cazul României", a afirmat şeful băncii centrale.
El a arătat că faţă de proiecţia anterioară, BNR nu mai vede un risc negativ din agricultură, pentru că "a plouat, a nins", este apă în sol. "Proiecţia de inflaţie va fi influenţată deoarece, uitându-ne la perspectivă, cu datele din noiembrie, decembrie vedeam inflaţia sub 1%. Făcând o glumă spun că Slavă Domnului că nu s-a dus acolo, că mai aveam şi reacţii că intrăm în deflaţie şi să reducem dobânzile şi mai mult. Categoric că facem reevaluări. Acest 0,3% devine o cifră mică faţă de, uitându-ne noi înainte, faţă de incertitudinile noi care au apărut", a afirmat Isărescu.
El a arătat că BNR nu putea anticipa situaţia din Crimeea şi toate tensiunile regionale.
"Suntem cu ochii în patru pe ambele balanţe. Cu Ucraina, haideţi să nu ne bucurăm încă, pentru că situaţia nu e definitivă. Până acum nu au fost influenţe", a mai spus Isărescu.
Isărescu: Nu cred că Negriţoiu a fost schimbat pentru Iran; să nu fim mai catolici decât Papa
Guvernatorul BNR, Mugu Isărscu, a declarat vineri că nu crede că înlocuirea lui Mişu Negriţoiu din poziţia de director general al ING Bank România a avut legătură cu înţelegerea semnată de grupul olandez cu autorităţile din SUA privind operaţiunile cu Iranul derulate prin România, dar se va interesa.
"Bineînţeles că sunt informat. O asemenea informaţie este în special la Direcţia de Supraveghere şi apoi spre Oficiul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Se întâmplă şi la case mult mai mari. Nu fac un salt şi nu întorc spatele la o asemenea problemă, este într-adevăr o problemă, dar să o punem în dimensiunea ei, cam asta vreau să zic (...) Să nu fim mai catolici decât Papa", a spus Isărescu, întrebat dacă ştia de implicarea sucursalei ING Bank din România, în perioada în care Mişu Negriţoiu era director general al băncii, în tranzacţiile ilegale cu Iranul pentru care mai mulţi angajaţi ai băncii au fost sancţionaţi şi banca a semnat o înţelegere cu autorităţile americane şi a plătit o amendă de peste 600 milioane de dolari.
Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu este propus pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
ING Groep a acceptat, la mijlocul anului 2012, plata a 619 milioane dolari pentru închiderea unei investigaţii în SUA privind falsificarea înregistrărilor financiare pentru ocolirea sancţiunilor aplicate unor state precum Cuba şi Iran.
Autorităţile din SUA au anunţat atunci că operaţiunile cu Iranul s-au operat prin sucursala din România.
"Nu, asta nu ştiam, şi nici nu cred că s-a schimbat ... S-a terminat un mandat şi a a fost promovat spre o funcţie mai nobilă (...) Dacă judecăm aşa, dacă suntem atât de severi cu noi înşine, avem foarte multe riscuri reputaţionale", a spus Isărescu, la insistenţele presei dacă schimbarea din funcţie a lui Negriţoiu ar fi avut legătură cu această situaţie, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă şi alţi angajaţi au fost sancţionaţi şi mai mulţi salariaţi concediaţi.
Mişu Negriţoiu a fost director general al ING România până în vara lui 2012, iar ulterior a ocupat poziţia de preşedinte non-executiv.
Guvernatorul BNR a arătat că cel mai mare risc reputaţional îl reprezintă faptul că nu există specialişti care să preia poziţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi să reprezinte cu succes România la Comitetul European de Risc Sistemic, un important proiect european de supraveghere consolidată a pieţelor financiare.
"Nu m-am băgat ca musca în zer. Trebuie să ştiu cu cine merg, cu ce colegi merg la CERS"
Guvernatorul BNR a ţinut să precizeze că s-a implicat în numirea noului şef de la ASF pentru că el reprezintă România la CERS şi este interesat de calitatea colegilor cu care va merge la reuniunile comitetului.
"Vă spun ca persoană care... pentru că am tot vorbit cu ei, cu X cu Y, cu aşa, într-o preocupare nu că să mă bag în treaba altora, ci ca o preocupare asupra acestui proiect european, unde banca centrală are rolul principal. Deci, în majoritatea cazurilor din Europa, să nu spun în exclusivitate, pentru că sunt şi alte modele, în care toţi supraveghetorii sunt uniţi în afara băncii centrale, modelul nordic. Dar în acest model banca centrală are un rol esenţial. Reprezint România la acest CERS, deci nu m-am băgat ca musca în zer, ci pentru că am o responsabilitate, merg acolo şi, dacă merg acolo, trebuie să ştiu cu cine merg, cu ce colegi merg. Aşa că m-am interesat. Unii consideră că e un domeniu greu, alţii că n-au încă specializarea necesară, deci asta am vrut să vă spun. Nu că Mişu Negriţoiu este singurul (...) Poate-mi daţi vreo idee, nu să-l schimbăm pe Mişu, noi îi dorim lui Mişu Negriţoiu mult succes în continuare, însă să nu fim mai catolici decât Papa, asta am vrut să vă spun. Am să mă interesez de ce spuneţi dumneavoastră la domnul Cinteză", a conchis Isărescu.
Curtea de Apel Bucureşti a decis la începutul lunii martie arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului preşedinte ASF Dan Radu Ruşanu.
Ruşanu a fost reţinut, pe 25 februarie, în dosarul "Carpatica", după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.
În săptămâna anterioară reţinerii, procurorii DNA au început urmărirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, în acest dosar, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat "protejarea frauduloasă" a intereselor SC Carpatica.
În dosarul "Carpatica", omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.
BNR a suspendat dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru Ilie Carabulea împreună cu un grup de acţionari cu care acţionează concertat.
Se încarcă comentariile...
