Irimescu: Legea de comercializare a produselor locale a vizat cu prioritate sectorul legumelor şi fructelor, unde România se confruntă cu importuri masive

Legea prin care marile magazine vor fi obligate să comercializeze produse provenite din plan local în proporţie de 51% vizează cu prioritate sectorul fructelor şi legumelor, unde România se confruntă cu importuri masive, a declarat, luni seară, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, într-o interveţie telefonică la Realitatea TV.

"Legea a vizat cu prioritate sectorul legumelor şi fructelor, unde România se confruntă cu importuri masive, iar ulterior s-a extins şi la alte produse. Cel puţin în perioada în care România este capabilă să producă fără să utilizeze serele şi solariile, respectiv în sezonul răcoros, este clar că poate să asigure aprovizionarea ţării cu produsele care se fac în România. În acest context au fost multe produse româneşti care au rămas la producător şi au venit produse din import. Pentru o astfel de situaţie reglementarea era foarte necesară. Va fi în mod sigur un sprijin real pentru sectorul fructelor şi legumelor", a afirmat Irimescu.

Şeful MADR a precizat că, în ceea ce priveşte procentul de 51% produse provenite din plan local pe care marile magazine vor fi obligate să le comercializeze, acesta se va aplica după adoptarea unei Hotărâri de Guvern pe care Ministerul Agriculturii o va promova ulterior, informează Agerpres.
Ministrul a adăugat că la nivel european s-a hotărât ca un grup de lucru să analizeze restabilirea echilibrului pe lanţul alimentar, iar la ultimul Consiliu al miniştrilor Agriculturii din 28 iulie mai mulţi miniştri au avertizat asupra riscului de pe piaţă pe care îl suporta mai ales producătorii.
Prezent la o emisiune la Realitatea TV, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a subliniat că "dintr-o lege generoasă a ieşit o lege greu de aplicat, cu definiţii greşite"..

"Prima sintagmă greşită a fost folosirea termenului de lanţ scurt. În definiţia europeană înseamnă producător — consumator — pieţe, iar lanţul scurt se poate aplica perfect la Legume şi Fructe, pentru că producătorul duce produsele direct la magazine. În schimb, la restul produselor nu putem vorbi de lanţ scurt, nu există. A doua greşeală a fost definirea produselor proaspete, iar laptele nu poate fi definit aşa pentru că este pasteurizat. În schimb, apa minerală sau sucurile sunt considerate produse proaspete. Pe urmă s-a vorbit de zonare, pe lanţul scurt, din regional şi zonal. Nu s-a putut băga naţional pentru că interzice legislaţia concurenţei, dar acest lucru înseamnă că lanţul scurt se aplică inclusiv în Ungaria, Bulgaria, Ucraina şi în toate ţările de lângă noi. De aceea am spus că legea nu are nici cea mai vagă legătură cu produsul românesc. Normele de aplicare metodologice pot schimba însă sensul legii. De asemenea, beleaua cea mare este interzicerea tuturor taxelor şi serviciilor, dar eu poate doresc o parte din aceste servicii: transportul, marketingul, care se fac pe bani", a spus Minea.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) susţine într-un comunicat remis AGERPRES că legea privind comercializarea produselor alimentare, promulgată luni de preşedintele Klaus Iohannis restrânge libertatea consumatorilor de a alege cele mai bune produse la preţuri competitive.

AMRCR consideră că această lege este îndreptată împotriva marilor reţele comerciale şi, în pofida celor exprimate public, nu garantează sprijin pentru producătorii locali sau produsele româneşti. 'În schimb restrânge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la preţuri competitive', spun reprezentanţii AMRCR.

Conform acestora, de acum înainte, obiectivul principal al oricărui comerciant nu va mai fi satisfacerea clientului ci respectarea termenilor extrem de restrictivi impuşi de lege în ceea ce priveşte plata sau serviciile comerciale 'pentru că altfel sancţiunea pentru nerespectarea acestora poate merge până la închiderea magazinelor'.
Marii retaileri sunt obligaţi, conform comunicatului AMRCR, să-şi reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfăşurării acestora, să renunţe la facilităţi şi servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele româneşti şi să se orienteze pentru a găsi modalităţi de a susţine un flux financiar imens, impus fără justificare.
AMRCR apreciază că toate acestea se vor răsfrânge asupra preţurilor la raft şi vor avea repercursiuni majore şi asupra programelor de susţinere a producătorilor locali.
Reprezentanţii AMRCR susţin că această lege este de asemenea împotriva mecanismelor concurenţiale şi a principiilor după care funcţionează piaţa unică comunitară. Aceştia atrag atenţia că acest lucru se întâmplă la câteva zile după anunţul referitor la lansarea unor programe precum 'România Competitivă' dar şi la puţin timp după ce în cadrul Consiliului European s-a vorbit despre întărirea Uniunii Europene, în contextul Referendumului referitor la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea prin care magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanţul scurt, iar supermarketurile vor funcţiona în continuare şi în weekend.
Potrivit actului normativ, "comercianţii — persoane juridice autorizate au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare".
Legea vizează că excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare va fi aprobă prin hotărâre de Guvern.
Potrivit legii, "lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi".
Legea stabileşte că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută ţara de provenienţă a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conţinut de acestea.