Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: Companiile din România nu duc lipsă de creditare bancară, ci de capital. Există creştere economică şi fără bănci

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Raportul între datorii şi capital este de 244% în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, nivel apropiat de Italia, iar datoriile sunt în principal către acţionari, mare parte dintre firme nefiind nimic altceva decât vehicule de deduceri fiscale, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.

"Sectorul companiilor nu suferă din lipsa de creditare bancară, ci de capital. La nivel de îndatorare bancară ar mai fi loc în zona de companii, dacă angajamentul acţionarului ar creşte", a afirmat Dumitru în cadrul unui forum financiar.

El a dat şi câteva cifre. Astfel, din cele 630.000 de firme înregistrate în anul 2012 în România, circa 628.000 sunt întreprinderi mici şi mijlocii, iar 1.652 sunt companii cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Din toate acestea, circa 75.000 de societăţi au credite bancare, din care cam 800 sunt companii mari.

În privinţa IMM-urilor, doar 40% fac profit.

"Foarte multe sunt, de fapt, vehicule de deduceri fiscale: niciodată înainte sau după criză nu au făcut profit. Numai una din trei IMM-uri care fac profit au credite bancare", a mai completat Ionuţ Dumitru.

Eficienţă scăzută în sectorul bancar

Economistul a dat ca exemplu şi insolvenţele, care se ridică în România la 5% din totalul companiilor active, cel mai mare nivel de din Europa de Est. Spre comparaţie, acesta este de 10 ori mai mare decât în Cehia. De asemenea, creditele neperformante se află pe locul al doilea din Europa, după Grecia, dar sunt cel mai bine provizionate.

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, există o eficienţă scăzută în sistemul bancar, observându-se o infrastructură bancară foarte mare şi venituri foarte mici. "Numărul de sucursale la suta de mii de locuitori e sub media europeană, dar dacă scoatem din calcul zona rurală, raportul este foarte mare", a mai afirmat el.

Creditarea se va relua peste doi ani

De asemenea, se observă şi o echilibrare a raporturilor credite-depozite, dar şi o dezintermediere (scoaterea de bani din ţară-nr). Dumitru a citat o cercetare realizată de către McKinsey, care a analizat o perioada de 80 de ani, şi a constatat că, pe baze istorice, procesul de dezintermediere continuă timp de cinci ani de la reluarea creşterii. Cum creşterea economică a survenit în România în perioada 2010-2011, atunci am putea să ne aşteptăm la o tendinţa de creştere a creditării spre sfârşitul anului 2014 - începutul anului 2015.

Creştere economică fără bănci

Oficialul a mai afirmat că o recuperare economică din trei se face fără creditare, iar exemplul României este reprezentativ. Economia ţării noastre a crescut cu 2,7% în primele nouă luni, iar acest lucru este realizat fără o creştere a creditului neguvernamental.

Cum am putea limita consecinţele dezintermedierii? El spune că s-a observat o preponderenţă subiectivă a băncilor faţă de ţară de unde provin, dar acest lucru poate fi compensat dacă se generează profit. Acest lucru nu se întâmplă acum în România, anul trecut sistemul bancar fiind pe minus iar în acest an aflându-se puţin pe profit, dar acest lucru se datorează trecerii de la sistemul contabil românesc la cel internaţional.

De asemenea, el spune că România trebuie să păstreze un diferenţial mare faţă de zona euro în privinţa creşterii economice. Mai mult, trebuie politici economice prietenoase cu mediul de afaceri şi predictibilitate la taxare. Vor fi favorizate şi pieţele unde raportul depozite/credite este mai bun, la fel şi ţările cu o creditare mai mare în moneda locală.

"Aroganţă bancară"

Băncile au fost arogante înaintea crizei, au avut o comunicare defectuoasă, atât cu clienţii cât şi cu media, a afirmat şi Cătălin Pârvu, directorul general al Piraeus Bank. El a dat că exemplu "lipsa de loialitate" a băncilor faţă de clienţii lor, fără a elabora.

Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, a oferit şi el o perspectiva sumbră: "dacă teoretic criza s-a terminat în 2010, ea continuă şi o vedem în alţi indicatori". El a dat ca exemplu creşterea şomajului sau a creditelor neperformante.

Dezvoltarea durabilă în viziunea BNR

Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), l-a contrazis indirect pe Dumitru. "Economia este că un tort. Acesta poate creşte doar din ingredientele pe care le pui. PIB-ul poate creşte durabil doar din capital, forţă de muncă şi productivitate. Dezbaterile din societate despre creditare şi bani şi fiscalitate sunt pe lângă subiect. Desigur, acestea pot creşte PIB-ul, dar nu este durabil", a spus el.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite