Investitorii germani cred încă în piaţa românească

Instabilitate politică, perspectivă de afaceri neclară: investitorilor germani le este pusă la încercare încrederea în mediul de afaceri din România. Şi totuşi, business-ul german mai pune un picior în Transilvania.

România rămâne un tărâm al surprizelor pentru străini - turişti sau investitori. Un prim contact al germanului, italianului sau austriacului cu România devine o avalanşă de contradicţii.

Ţara era considerată până nu demult repetentul Europei; printre cele mai sărace state ale Uniunii Europene; celebrele imagini cu căruţele trase de cai într-o ţară UE au tot făcut înconjurul mass mediei străine. Ca dintr-un alt film, logo-urile Bosch, Continental, Deutsche Bank, Schaeffler, Dekra şi altele le sar în ochi vizitatorilor, pe drumurile de la aeroporturi către marile oraşe româneşti. Clădiri moderne, construcţii din sticlă şi localuri hip distrug instantaneu imaginea întipărită de la distanţă. Şi analizele economice din ultimii ani au adus rezultate surprinzătoare: în 2017, România a înregistrat cea mai mare creştere economică din UE: aproximativ 7%.

În calitate de cei mai importanţi parteneri economici ai României şi ca element deloc neglijabil al motorului creşterii economiei româneşti, germanii activează în momentul de faţă cu circa 7.500 de companii în România. Aproape 300.000 de oameni au găsit locuri de muncă la firmele cu capital german.

Cluj: deseori, vizitatorii străini sunt plăcut surprinşi de atmosfera din oraşele României

AHK Transylvania Office, la Cluj

Cu toate neajunsurile şi contradicţiile de care s-au lovit în mediul românesc de afaceri, investiţiile germane în România se ridică la 9,3 miliarde de euro. Mai mult decât atât, business-ul german mai pune un picior în Transilvania: la începutul celui de-al 4-lea trimestru 2018, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK) a deschis un birou la Cluj. Al doilea, după cel din Bucureşti, inaugurat în urmă cu 15 ani.

„AHK îşi propune să facă parte din proiectul de întinerire şi înnoire a României”, a declarat, la deschidere, Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK România. „Deschiderea acestui birou va ajuta ca problemele care apar la nivel regional să fie mai bine înţelese”.

În ciuda retoricii împotriva multinaţionalelor, economia românească are nevoie de capital străin şi, odată cu el, de know how. Investitorii străini, implicit cei germani, ştiu cu siguranţă acest lucru, având în vedere sumele masive investite, cu precădere în regiunile Bucureştiului, Banatului şi Transilvaniei. Statisticile AHK arată că dintre ţările sud-est europene, România a atras în anul 2017 cele mai multe investiţii străine directe: 4,5 miliarde euro (Bulgaria 0,9 miliarde, Grecia 3,5 miliarde, Ungaria 4,2 miliarde).

Piedici care merită depăşite

Totuşi, instabilitatea politică internă şi acţiunile guvernului din ultimii doi ani, care au dus la demonstraţii constante ale societăţii civile, lipsa infrastructurii, corupţia, au scăzut încrederea investitorilor în guvern şi consecutiv în mediul de afaceri din România. Acest lucru a fost documentat într-un studiu amplu realizat de AHK, la care au participat 130 de companii cu capital german din România.

Nici calomnierea repetată a minorităţii germane din România de către unii demnitari social-democraţi nu a rămas fără ecou în lumea oamenilor de afaceri germani. AHK a luat poziţie faţă de aceste derapaje, trimiţând o scrisoare oficială premierului Dăncilă, cu speranţa că aceste derapaje nu reprezintă opinia oficială a guvernului. Scrisoarea a rămas fără răspuns, a precizat Dragoş Anastasiu la Cluj. Despre acest subiect s-a discutat de altfel şi la Conferinţa „România la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene - oportunităţi şi provocări”, organizată de AHK în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai, în ziua inaugurării biroului de la Cluj.

Universitatea Babeş-Bolyai: Conferinţă pe tema preşedinţiei prin rotaţie a României la Consiliul UE. De la stânga la dreapta: Siegfried Mureşan, europarlamentar; Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin; Emil Boc, primarul oraşului Cluj; Prof. Dr. Mihaela Luţaş, prorector UBB; Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei la Bucureşti; Sorin-Valeriu Naş, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

O altă problemă majoră cu care se confruntă economia românească este lipsa de resurse umane. AHK se va implica în continuare în dezvoltarea sistemului dual de învăţământ, care să coordoneze oferta educaţională cu nevoile de pe piaţa muncii. Pentru că în ultimii ani, companiilor le este tot mai greu să găsească personal corespunzător. O mare parte din potenţialii angajaţi pleacă în străinătate la muncă, iar alţii nu au pregătirea profesională adecvată.

Activi în întreaga regiune

Pe de altă parte, costurile scăzute pentru forţa de muncă faţă de celelalte state europene şi calificarea angajaţilor cu studii superioare înclină balanţa în favoarea avantajelor pe care le are piaţa românească pentru investitorii străini. Clujul a fost ales de către AHK, printre altele, pentru renumele oraşului ca centru universitar. Şi faptul că este bine conectat la Europa, având o comunitate de business dinamică, a contribuit la opţiunea AHK.

Firmele germane şi româneşti din întreaga regiune vor fi incluse în activităţile AHK Transylvania Office, care are de gând să-şi extindă network-ul dincolo de graniţele Clujului. „AHK Transylvania Office va oferi companiilor din Transilvania accesul direct la comunitatea noastră (...) şi va sprijini companiile din regiune în activităţile lor”, a asigurat Sebastian Metz, director general AHK şi membru în Consiliul Director.

În 2017, dintre ţările din regiune, România a atras cele mai multe investiţii străine directe

Ceea ce nu pot asigura nici cei mai pricepuţi oameni de afaceri în momentul de faţă este dacă suma contradicţiilor ce compun mediul de afaceri din România va rămâne constantă sau nu. În mod mai mult sau mai puţin direct, de pe agenda Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană face parte şi îmbunătăţirea imaginii României în Germania. „Semnalul este pentru Germania”, a declarat Dragoş Anastasiu. „Transilvania contează, aici se face business”.

Lavinia Piţu - Deutsche Welle