Investiţiile, sacrificate din nou prin rectificarea bugetară. Guvernul taie 4 miliarde de lei alocate proiectelor cu fonduri UE

Guvernul va tăia aproape 4 miliarde de lei din cheltuielile prin care sunt cofinanţate proiectele cu fonduri europene, din care aproape un miliard de lei de la autostrăzi.

Guvernul va aproba în această săptămână a doua rectificare bugetară din acest an, urmând să opereze reduceri de cheltuieli pentru investiţii şi asistenţă socială şi majorări pentru transferurile între unităţile administraţiei publice şi pentru bunuri şi servicii. Deficitul bugetar va fi redus cu 48 de milioane de lei, la 14.712 milioane de lei, dar va fi menţinut, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), la 2,2%, conform angajamentelor faţă de instituţiile financiare internaţionale.  

Executivul anticipează o scădere, pe sold, a veniturilor bugetului de stat cu 1,47 miliarde de lei. Mai exact, o scădere de 813 milioane de lei la taxa pe valoarea adăugată (TVA), de 471,2 milioane de lei la venituri nefiscale şi de 305,7 milioane de lei la sumele primite de la Uniunea Europeană (UE) în contul plăţilor efectuate. De asemenea, este prevăzută o scădere de 94 de milioane de lei la veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor. În schimb, sunt anticipate creşteri ale veniturilor din impozitul pe profit (190,5 milioane de lei) şi din impozite şi taxe pe proprietate (19,7 milioane de lei).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului de stat, acestea vor fi reduse, pe sold, prin a doua rectificare bugetară din acest an cu 1,6 miliarde de lei. Scăderi ale cheltuielilor sunt prevăzute la capitolul privind dobânzile pentru creditele contractate (557,3 milioane lei), asistenţă social (223,5 milioane de lei), programe cu finanţare rambursabilă (404,7 milioane de lei) şi, cel mai important, la capitolul proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare – 3,9 miliarde de lei.  

În schimb, creşteri ale cheltuielilor bugetului de stat sunt prevăzute pentru transferuri între unităţi ale administraţiei publice (2,4 miliarde de lei), pentru bunuri şi servicii (282,9 milioane de lei), subvenţii (212,3 milioane de lei) şi fondurile de rezervă (500 de milioane de lei).

Tăieri de un miliard de lei de la autostrăzi 

Din cele 3,9 miliarde de lei ce urmează să fie tăiate din cheltuielile statului prin care sunt cofinanţate proiectele cu fonduri europene, peste un miliard de lei reprezintă reduceri de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi.

La 1 aprilie 2014, Guvernul a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi. De atunci, premierul Victor Ponta a declarat în repetate rânduri că sumele colectate din acciză vor fi utilizate pentru finanţarea sau cofinanţarea marilor proiecte de infrastructură. 

Guvernanţii au estimate că statul va încasa două miliarde de lei în acest an din aplicarea accizei suplimentare, însă aproape 500 de milioane de lei vor fi rambursate transportatorilor şi fermierilor. Astfel, în acest an, Guvernul ar fi trebuit să aloc din acciză 1,5 miliarde de lei pentru construcţia de autostrăzi. Cheltuielile de capital ale statului, adică investiţiile din bugetul public, s-au ridicat în primele opt luni ale anului la 6,99 miliarde de lei, la aproape jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 şi cu 28,5% mai mici decât în primele opt luni din 2013. 

Mai mulţi economişti au atras atenţia că intrarea economiei în recesiune tehnică, după scăderi ale PIB în primele două trimestre din 2014, ar fi generată tocmai de reducerea drastică a investiţiilor publice.  

Ministerul Muncii, marele câştigător

În urma aprobării celei de-a doua rectificări bugetare, Ministerul Muncii va beneficia de fonduri suplimentare de 1,2 miliarde de lei, cea mai mare sumă alocată. De asemenea, majorări ale bugetelor vor fi operate la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (575,2 milioane de lei), la Ministerul Afacerilor Interne (254,9 milioane de lei, pentru echipament, utilităţi, carburanţi, muniţie şi armament etc.), Ministerul Apărării Naţionale (140,8 milioane de lei), la Ministerul Justiţiei (106,8 milioane de lei) şi la Ministerul Afacerilor Externe (96 de milioane de lei).

De fonduri suplimentare ar urma să beneficieze şi Senatul (4,2 milioane de lei), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (4,8 milioane de lei), Avocatul Poporului (10.000 de lei), Serviciul Român de Informaţii (67,4 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (27 de milioane de lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (18,8 milioane de lei), dar şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (50.000 de lei).

Agricultura şi SGG, perdanţii

Din bugetul de stat, Secretariatul General al Guvernului va pierde 1,3 miliarde de lei, Ministerul Finanţelor Publice - 992,8 milioane de lei la acţiuni generale, Ministerul Agriculturii - puţin peste un miliard de lei, Ministerul Sănătăţii - 264,6 milioane de lei, Ministerul Transporturilor -170,2 milioane de lei, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice -164,9 milioane de lei. 

De asemenea, conform proiectului de rectificare, din cheltuielile bugetului de stat, bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi diminuat cu 1,3 milioane de lei, al Camerei Deputaţilor - cu 6,1 milioane de lei, al Curţii Constituţionale - cu 200.000 de lei, al Ministerului Tineretului şi Sportului - cu 3,5 milioane de lei, al Ministerului Educaţiei - cu 5,5 milioane de lei, al Ministerului Culturii - cu 10,2 milioane de lei şi al Ministerului Economiei - cu 19,8 milioane de lei.

Peste două miliarde de lei pentru primari

Primarii primesc de alegeri, la a doua rectificare, peste 1,16 miliarde de lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă un milliard de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi aproximativ 100 de milioane de lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport. Suplimentarea de fonduri este argumentată, în proiectul privind rectificarea bugetară, prin necesitatea asigurării fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii unităţilor administrativ-teritoriale până la finele anului.

Mai puteţi citi: