INFOGRAFIE Cum vede Guvernul economia României în 2016

Ghidându-ne după noul program de guvernare şi după promisiunile ferme ale politicienilor de acum, în mai puţin de trei ani ar trebui să avem o economie performantă, cu oameni prosperi, o infrastructură de invidiat şi un stat puternic.

Salariul minim brut pe economie va fi de 1.200 de lei (faţă de 850 de lei azi), pensia medie va urca spre 1.000 de lei (faţă de 881 de lei azi), TVA va reveni la 19% (faţă de 24% azi) şi în general o presiune fiscal-birocratică mult mai mică va apăsa pe forţa de muncă şi pe investiţiile oamenilor de afaceri...

„Adevărul“ vă propune trecerea în revistă a principalilor indicatori cu care ne-am putea lăuda peste mai puţin de trei ani, adică la finalul lui 2016 – când noul program de guvernare, prezentat recent de Executiv, va fi îndeplinit întocmai.

Fie şi numai în treacăt, reamintim aici şi tronsoanele de autostradă Comarnic-Braşov şi Piteşti-Sibiu, care vor fi aproape gata de inaugurare – altfel, unii oameni politici foarte vizibili astăzi s-ar putea autoexclude din funcţiile deţinute, după cum au promis în repetate rânduri. Sau Coridorul IV Feroviar (Curtici-Simeria-Braşov-Bucureşti-Constanţa), pe care trenurile de călători vor putea atinge viteze de 160 km/h, iar cele de marfă – 120 km/h...

Afaceri cu tot mai puţine bariere

Urmărind documentele oficiale ale Guvernului, ajungem la concluzia că, în sfârşit, oamenii de afaceri au fost luaţi în seamă, doar că doleanţele lor ar putea fi puse în practică „dacă există spaţiu fiscal“.

Pe lângă reducerea cotei-standard de TVA la 19%, ar fi reduse cu 5% şi cotele de contribuţii sociale (care, după cum bine ştim, presează cel mai mult piaţa forţei de muncă) şi ar fi scutite de impozit profiturile reinvestite.

În ceea ce-i priveşte pe angajaţi, aceştia vor avea cote de impozitare în funcţie de venituri, de la 16% (cei cu salarii mari şi foarte mari) la 8% (cei cu salarii mici şi foarte mici). Adică nu va fi o impozitare progresivă, ci una „regresivă“ a veniturilor, cum le place guvernanţilor să promoveze această măsură în prezentările optimiste.

Iată şi alte măsuri menite să relaxeze mediul de afaceri până în 2016: 

* „Reducerea cheltuielilor cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislativ“; 

* „Suportarea de către stat, pe o perioadă de un an, a plăţii contribuţiilor sociale aferente datorate de firme care angajează pe o perioadă de minimum doi ani tineri cu vârsta sub 25 de ani sau de persoane cu vârsta peste 45 de ani“; 

* „Înfiinţarea unei noi structuri de administrare a proprietăţii private a statului, pentru a putea elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor“; 

* Introducerea unui un mod unitar de nominalizare a reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie prin promovarea specialiştilor. „Va fi înlăturată definitiv practica actuală a numirii a celor aproximativ 500 de membri ai consiliilor de administraţie din societăţile comerciale, regii şi companii naţionale din rândul clientelei politice“, după cum se arată în noul program de guvernare.

În fine, pentru liniştea pensionarilor, Guvernul promite indexarea anuală a pensiei medii cu inflaţia plus un indice care măsoară productivitatea în economie, lucru care ar putea duce media aceswtor venituri foarte aproape de pragul de 1.000 de lei. 

În plus, Executivul s-a mai angajat că, până în 2016, va introduce sistemul facultativ de pensii ocupaţionale (Pilonul IV), bazat pe contribuţia asiguratului şi a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate. 

Este menţionată şi creşterea responsabilităţii pentru veniturile din perioada de bătrâneţe ale persoanelor care lucrează în activităţi ocazionale şi sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor. 

Ambiţiile lor, eforturile noastre

Dacă măsurile birocratic-fiscale promise ţin exclusiv de voinţa politică a guvernanţilor, împlinirea celorlalte deziderate este condiţionată de eforturile concertate ale tuturor factorilor din economie. Între acestea se numără creşterea salariului minim pe economie şi a pensiei medii, reducerea şomajului, creşterea numărului de angajaţi, creşterea PIB sau temperarea inflaţiei.

Gata de intrare în antecamera euro?

O altă ambiţie a Guvernului este aceea ca în anul 2018, când România va împlini 100 de ani de la Marea Unire, să şi trecem la euro. Asta presupune ca în 2016 să intrăm într-un club pregătior, „antecamera“ numită ERM 2, care presupune, între altele, o fluctuaţie de cel mult +/-15% a cursului de schimb, o datorie publică sub 60% din PIB, un deficit bugetar sub 3% şi o inflaţie mai mică decât media din Top3 state cu cele mai mici inflaţii din UE.

Economiştii cred că reuşita programului depinde de TVA

Contactaţi de „Adevărul“, mai mulţi economişti şi lideri ai mediului de afaceri spun că majoritatea proiectelor propuse în programul de guvernare sunt realizabile, cu condiţia ca TVA să fie redusă la 19% încă din acest an, nu la sfârşitul perioadei de referinţă (în 2016).

E nevoie de mai multe detalii

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, consideră că Guvernul ar trebui să detalieze, pe obiective concrete, principalele măsuri pe care le are în vedere. „Reducerea TVA şi creşterea salariului minim pe economie pot fi realizate dacă ţii cont de bazele de la care porneşti. 

De exemplu, trebuie să se vadă şi în buget, dar şi la nivelul cetăţeanului de rând, creşterea economică, iar pentru asta trebuie să ai un plan concret de acţiune. 

Creşterea salariului minim aşa, global, peste tot, s-ar putea să nu afecteze sectoarele unde veniturile sunt deja mari (energie, intermedieri financiare), dar în zonele cu o intensitate de peste 50% în costuri se vor crea mari probleme. 

Cât despre infrastructură, ce să mai vorbim? de ani de zile se tot lucrează la autostrăzi şi nu le mai finalizează nimeni. Fără o planificare concretă, toate aceste măsuri din programul de guvernare dau senzaţia de afirmaţii simple, fără acoperire“, ne-a spus Cristian Pârvan.

Blănculescu: „Scad taxele, cresc veniturile“

Reducerea TVA ar fi cea mai importantă realizare, iar pentru asta este nevoie doar de curaj, de voinţă politică, în opinia consultantului de investiţii Ionel Blănculescu. 

„Azi avem o colectare oficială de 54% a TVA, ceea ce – dacă scădem rata pe care economia subterană nu o plăteşte – înseamnă o colectare reală de doar 12-13%. Aşa că revenirea la cota-standard de 19% nu produce pierderi, ci dimpotrivă: când taxele scad, conformarea fiscală creşte, ridicând veniturile la buget“. Ionel Blănculescu este convins că „în 2013 ne-am înscris pe un trend de creştere economică sănătoasă“, astfel că „vom avea spaţiu destul şi pentru reduceri de taxe, şi pentru creşteri de pensii şi salarii – totul este ca guvernanţii să vrea să aplice aceste măsuri“. 

La rândul său, Florin Pârvu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor, crede că reducerea TVA şi a CAS sunt „plauzibile“, dat taxza pe construcţii speciale ar trebui să fie mult mai mică. 

„Salariul minim nu face decât să încurajeze plăţile la negru, e o protecţie socială deşucheată, Guvernul ar trebui să lase liberă piaţa muncii şi să se limiteze doar la crearea de facilităţi pentru ca economia să genereze locuri de muncă noi şi bine plătite“, afirmă liderul patronal.

Pădure: „De ce se grăbeşte Guvernul cu promisiunile?“

Omul de afaceri George Pădure se aştepta ca Executivul să fi anunţat „ce va face în 2014, nu în 2016“ şi consideră că „Guvernul ar trebui să înceteze să se mai împrumute de la bănci în locul fimelor“.

„Mi se pare că toţi aceşti indicatori pentru 2016 sunt anunţaţi prea insistent în anul electoral 2014; politicienii ar trebui să coboare puţin pe marile bulevarde şi să vadă câte spaţii sunt de închiriat sau de vânzare – asta spune multe despre adevărata stare a economiei“, conchide George Pădure.

Program de Guvernare PONTA III

Mai puteţi citi: 

Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului.Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului, pentru a putea elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor, potrivit programului de guvernare.

Guvernul vrea să acorde facilităţi firmelor care angajează pe minimum doi ani tineri cu vârsta sub 25 de ani sau persoane cu vârsta peste 45 de ani. Statul va suporta pe un an contribuţiile sociale aferente datorate de firme care angajează pe minimum 2 ani tineri cu vârstă sub 25 ani şi pesrsoane cu vârsta peste 45 ani, va acoperi costul unui stagiu de specializare pentru tinerii romi şi va condiţiona indemnizaţia de şomaj de prezenţa la un program de consiliere.

Limita maximă calculată de Guvern la creşterea salariului minim, de până la 1.100 de lei în 2016, mai mică decât în vechiul program. Limita maximă până la care ar urma să crească, în etape, până în 2016 salariul minim este în programul noului Guvern mai mică decât limita superioară asumată de Guvernul USL în decembrie 2012, fiind calculată acum la 1.100 lei, faţă de ţinta de 1.200 lei fixată atunci pentru acelai interval.

Guvernul vrea să introducă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire. Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibil. Lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Liberalii au depus la Parlament proiectul pentru reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit. PNL a depus, miercuri, la Parlament proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, în sensul reducerii cu 5 puncte procentuale a cotelor de contribuţii sociale şi a scutirii de la impozit a profitului reinvestit, măsurile urmând să intre în vigoare începând cu 1 iulie, dacă se adoptă actul normativ.

Ponta promite că reducerea CAS şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit nu se amână, obiectivele „nu sunt doar ale PNL“. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit rămân şi pe agenda noului Guvern, deoarece nu sunt obiective "doar ale PNL". Important este să poată fi realizate din punct de vedere fiscal-bugetar, a afirmat premierul Victor Ponta.

Şeful Comisiei de buget din Camera Deputaţilor: Contribuţiile la asigurările sociale vor fi reduse cu 5 puncte dacă arieratele şi evaziunea vor fi diminuate. Contribuţiile la asigurările sociale pentru angajator vor putea fi reduse cu 5 puncte procentuale, dacă arieratele şi evaziunea fiscală vor fi diminuate, a declarat, marţi, Gheorghe Dragomir, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, după întâlnirea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Parfum electoral în negocierile cu FMI. Stimularea consumului, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea contribuţiilor sociale sau anularea accizei suplimentare de 7 eurocenţi sunt principalele măsuri cu iz electoral avansate în spaţiul public pentru negocierile cu finanţatorii internaţionali.