INFOGRAFIE Economia României în 2012, văzută ca un tablou de bord. Ce se vede pe radar şi care avarii s-au aprins
0
„Adevărul“ vă prezintă situaţia economică a ţării pe un panou de comandă al unui avion pe care guvernatorul BNR şi-ar fi dorit să nu-l izbim în anii dinaintea crizei. Majoritatea indicatoarelor de pe tabloul de bord arată că navigăm în derivă.
La scurt timp după ce, în vara lui 2008, guvernatorul BNR Mugur Isărescu avertiza „să nu izbim avionul“, economia României a avut o aterizare dură şi a intrat într-o recesiune severă. Cum arătau, atunci, cadranele de pe bordul acelui „avion“ este azi mai puţin important, dar se pare că acum suntem în pragul unei noi recesiuni, astfel că n-ar strica să ne uităm mai atent la panoul de comandă. De aceea, „Adevărul“ vă prezintă în premieră un astfel de panou, în care principalii indicatori economici sunt ilustraţi în aşa fel încât să se vadă pe cât posibil mai clar ce trebuie făcut.
La manşă, cu ochii închişi
Având în vedere modul în care a evoluat economia în ultimii ani, putem spune că guvernanţii care s-au perindat pe la manşa „avionului“ nostru n-au fost atenţi nici la indicatoare, nici la mersul ca pe teren accidentat al economiei.
Şi acum, ca şi în 2008 sau 2010, era urgent să acţionăm comenzile de reabilitare a infrastructurii ori pe cele de accelerare a absorbţiei de fonduri UE; beculeţul care arată meteodependenţa din agricultură scintilează cu aceeaşi intensitate încă din anii ’90; pe radarul din centru se profilează aceleaşi pericole (de exemplu, pleacă investitorii străini sau scade puterea de cumpărare a populaţiei), dar „aviatorii“ noştri de la Palatul Victoria ori jucau table, ori navigau pur şi simplu cu ochii închişi. Asta în timp ce populaţia, presa şi societatea civilă avertizau zi de zi că e nevoie de o viziune pentru a se redresa economia.
Astăzi, însă, la acele alarme care persistă pe bordul nostru de mai mulţi ani s-au mai adăugat şi altele: industriaşii de la Mechel vor să plece, lăsând în urma lor cel puţin două oraşe moarte şi 5.000 de şomeri; inflaţia urcă din nou, iar scumpirile din această iarnă sunt iminente, cel puţin la produsele accizabile; în zona euro au revenit turbulenţele care i-au determinat pe reprezentanţii FMI să ne avertizeze că la noi vor fi urmări grave (euro la 5,5 lei şi o scădere cu 5% a PIB); sectorul bancar se confruntă cu o creştere a creditelor neperformante etc.
Desigur, panoul de comandă ilustrat de noi nu cuprinde toţi indicatorii economiei, dar privindu-i doar pe aceştia este, sperăm, destul de limpede că „avionul“ economiei zboară în derivă, la o altitudine periculos de mică. Ce au avut de făcut guvernanţii şi ce vor avea cei care se vor aşeza la manşă? Câteva recomandări se găsesc în zona butoanelor cu soluţii (desigur, şi aici puteau fi mai multe). Important este ca viitorii căpitani de bord să fie cu adevărat preocupaţi de mersul „avionului“.
Duşan: „avionul e încă redresabil“
Pentru a vedea ce se mai poate face acum pentru ca aeronava noastră să se menţină pe linia de plutire, l-am invitat la „manşa“ noastră vizuală pe Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator. El apreciază că, deşi sunt multe alarme activate, iar pe radar au apărut tot mai multe pericole („exact ca într-un picaj“), prin acţionarea unora dintre comenzi se pot evita mai multe pericole economice simultan, astfel că per ansamblu „avionul este încă redresabil“.
Iată ordinea în care ar trebui executate manevrele de redresare, în viziunea economistului Marian Duşan:
1. Infrastructura. „Investiţiile în reabilitarea infrastructurii ar angrena întreaga economie pe orizontală şi ar crea câteva mii de locuri de muncă (să ne amintim doar modelul american). Apoi, după finalizare, existenţa unei infrastructuri dezvoltate ar redresa automat investiţiile străine, care apar acum pe radar din cauza retragerii“, explică Duşan.
2. Diversificarea exporturilor. „Butonul 5 din zona rezervată economiei reale trebuie acţionat mai ales în vederea încheierii de acorduri externe cu ţările cele mai dezvoltate“
3. Acccelerarea creşterii. „Trecerea pe o treaptă superioară de creştere economică ne-ar întări leul şi ar readuce încrederea investitorilor“, a conchis economistul.
Agricultura şi exporturile au frânat creşterea PIB
Informaţiile detaliate privind evoluţia Produsului Intern Brut (PIB), raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică, au confirmat aşteptările economiştilor care avertizau că rezultatele slabe din agricultură vor trage în jos economia.
Per ansamblu, PIB-ul a coborât în trimestrul al treilea cu 0,6% comparativ cu perioada similară din 2011 şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent. În aceste condiţii, la nouă luni creşterea economică s-a limitat la 0,2%, indicând un risc de stagnare sau chiar recesiune pentru 2012.
În trimestrul al treilea, cea mai mare reducere a volumului de activitate a fost înregistrată în agricultură, silvicultură şi pescuit (-29,8%). De asemenea, un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a reducerii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (-4,2%) comparativ cu cel al importurilor (-1,9%).
Decalaj masiv între volume şi preţuri
Pentru trimestrul al treilea, PIB-ul estimat de INS a fost de 168,54 miliarde de lei preţuri curente, iar cel estimat pentru primele nouă luni din acest an a fost de 416,26 miliarde de lei. Dacă în volum avem o scădere de 0,5%, în preţuri a avut loc o creştere de 2,5% în trimestrul al treilea faţă de cel anterior; la fel, în primele nouă luni a fost o creştere de 0,2% în volum, dar exprimat în preţuri avansul PIB a fost de 5,3%, ceea ce arată influenţa nefastă a scumpirilor în economie.
Cu alte cuvinte, produsele şi serviciile s-au restrâns ca volum, dar au crescut ca preţuri, ceea ce înseamnă că românii au beneficiat de mărfuri mai puţine şi, în acelaşi timp, mai scumpe.
Zona euro, din nou în criză
În trimestrul al treilea, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o scădere de 0,1% faţă de perioada similară a anului trecut, după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea, astfel că recesiunea a revenit în regiunea ţărilor care au adoptat moneda unică.
Datele comunicate ieri de Eurostat – birul de statistică al Comisiei Europene – arată diferenţe semnificative între statele zonei euro: Germania şi Franţa au înregistrat o creştere economică de 0,2% în trimestrul al treilea comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce Portugalia (-0,8%), Spania (-0,3%) şi Italia (-0,2%) rămân în recesiune.
Datele privind evoluţia economiei Greciei în trimestrul trei din 2012 comparativ cu precedentele trei luni nu sunt încă disponibile. În ritm anual, Grecia a înregistrat un declin al economiei de 7,2% în perioada iulie-septembrie 2012.
Creşteri modeste înUE
În schimb, Uniunea Europeană (UE 27) a evitat recesiunea, pe fondul unui avans modest, de 0,1% în trimestrul al treilea, după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea.
La începutul acestei luni, Comisia Europeană şi-a revizuit în jos estimările de creştere pentru zona euro şi UE. Executivul comunitar estimează că zona euro va înregistra o contracţie a Produsului Intern Brut de 0,4% în acest an şi un avans timid de 0,1% în 2013.
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, Bruxelles-ul mizează pe un recul al PIB de 0,3% în acest an, urmat de o creştere de 0,4% în 2013. Situaţia ar urma să se îmbunătăţească abia în 2014 când se estimează o creştere de 1,6%.
BCE nu reacţionează
Şi Banca Centrală Europeană (BCE) a redus estimările de creştere economică a zonei euro pentru 2012 şi 2013, în condiţiile înrăutăţirii perspectivelor, a anunţat joi preşedintele instituţiei, Mario Draghi, transmite MarketWatch.
Pentru acest an, BCE anticipează o contracţie economică de 0,6-0,4% în zona euro. În 2013, banca centrală anticipează că PIB-ul va evolua între o contracţie de 0,9% şi o creştere de 0,3%, iar în 2014 este aşteptat un avans de 0,2%-2,2%. În septembrie, BCE prognoza pentru anul viitor o evoluţie a PIB între o contracţie de 0,4% şi o creştere de 1,4%. BCE a menţinut joi dobânda-cheie la minimul record de 0,75%.
Se încarcă comentariile...
