Cum şi-a dat seama Ponta în 2014 de ceva ce ştia din 2012. Guvernul a pierdut doi ani şi nu negociat creşterea redevenţelor, deşi are nevoie de bani la buget

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul va prelungi sistemul actual de redevenţe petroliere cu un an, motivând că grupurile energetice care investesc miliarde de euro în sectorul hidrocarburilor din România au nevoie de "predictibilitate", însă ştia încă din 2012 că sistemul de taxare expiră la finele acestui, ba chiar a promis majorarea redevenţelor "la nivel european".

Decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget este argumentată de premierul Ponta cu faptul că nu pot fi operate modificări "peste noapte", deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere. 

"Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie ? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»", a afirmat Ponta, invocând necesitatea de a fi asigurată predictibilitatea.

Numai că Ponta ştia foarte bine încă din 2012 că acest sistem expiră la finele acestui an. Ba chiar programul de guvernare al primului Cabinet Ponta, anunţat în mai 2012, prevedea explicit majorarea redevenţelor la nivel european. "Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de măsuri, inclusiv fiscale - în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectorul petrol, gaze naturale si energie electrica", se preciza în programul de guvernare.

Mai mult, inclusiv după ruperea USL, la începutul acestui an, noul Cabinet a promis chiar în programul de guvernare „alinierea redevenţelor la media europeană“.

Cât plătesc companiile şi cât e media europeană

Redevenţele la petrol şi gaze au fost fixate în 2004, prin legea de privatizare a Petrom, şi se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Statul nu a putut majora acest nivel timp de zece ani, din cauza acordului cu OMV. Statul colectează anual circa un miliard de lei din redevenţele la petrol şi gaze, adică o medie de 7% în România, faţă de media europeană de 15-18% din producţie.

Sumele colectate sunt, oricum, infime faţă de profiturile realizate de către principalele companii care extrag hidrocarburi în România, respectiv Petrom şi Romgaz. Petrom a fost prima companie care a depăşit miliardul de euro la profit, înregistrând în 2013 un câştig net de 4,82 de miliarde de lei la venituri de 24,18 miliarde. Grupul petrolier a înregistrat, astfel, o marjă netă de aproape 20%.

Concomitent, Romgaz a înregistrat numai în primele nouă luni din acest an o creştere a profitului cu 40%, până la 1,1 miliarde de lei, în vreme ce veniturile companiei au ajuns la 3,29 miliarde de lei, în urcare cu 27%. Marja de profit a Romgaz este de 33%.

Pe lângă cele două, noul sistem va afecta şi o serie de societăţi care derulează acum lucrări de explorare, respectiv ExxonMobil, Chevron, Lukoil, MOL, Gazprom Neft sau KazMunaiGaz International, fostul Rompetrol Group.

Fond suveran, făcut din vorbe

Aflat la Viena în ianuarie 2013, Ponta susţinea că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015 şi că a discutat pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom, iar ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă, spunea că redevenţele vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeană, "undeva la 20-30%".

Ulterior, tot în vara lui, Ponta anunţa că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.

El preciza, în vara acestui an, că Guvernul lucrează împreună cu experţii Băncii Mondiale la un sistem de redevenţe diferenţiat privind exploatările terestre şi cele maritime şi explica faptul că noua lege a redevenţelor va fi aplicabilă oricăror noi contracte de concesiune.

Pe tema redevenţelor, Ponta a avut numeroase discuţii, inclusiv în Statele Unite, la Houston, cu reprezentanţii companiilor ExxonMobil şi Halliburton, din sectorul petrolier.

În luna septembrie, premierul Victor Ponta afirma că proiectul privind noile redevenţe pentru sectorul petrolier va fi pus în dezbatere la începutul anului viitor şi va introduce un sistem care să asigure resurse bugetare la media europeană, dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea mari.

Taxa pe extracţie şi taxa pe liberalizarea gazelor

Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, a declarat azi şi Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget. „Se va prelungi pentru anul viitor actualul sistem“, a spus Vâlcov.

De asemenea, la sfârşitul lui 2014 expiră şi taxa specială de 0,5% pe resurse şi taxa de 60% pe profiturile obţinute din liberalizarea gazelor. 

Surse din sectorul energetic au declarat pentru „Adevărul“ că cele taxe vor fi înlocuite de o suprataxă pe exploatarea hidrocarburilor pe care Guvernul ar urma să o introducă. 

Situaţia e cu atât mai stringentă, cu cât Guvernul trebuie să acopere din 2015 cheltuielile cu măsurile luate deja în acest an, precum reducerea CAS cu cinci puncte procentuale - care are un impact de 5 miliarde de lei la buget, majorarea pensiilor - care necesită 2,7 miliarde de lei sau creşterea salariilor în sănătate şi educaţie.

Mai puteţi citi:  

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite