Gazele se pot scumpi dacă se aplică noile redevenţe

Guvernul vrea să schimbe modul de calcul şi preţul de referinţă al redevenţelor pe care le plătesc producătorii de petrol şi gaze din România, însă asta ar putea duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la transferarea acestui cost în factura la gaze a consumatorilor finali.

După cinci ani în care a tot adus vorba despre modificarea sistemului de redevenţe petroliere, Guvernul a lansat într-un final, în dezbatere publică, un proiect în acest sens. Modificările nu sunt majore, fiind făcută în principal o diferenţiere între segmentul onshore (exploatări terestre) şi cel offshore (exploatări maritime). Cu toate acestea, în ceea ce priveşte segmentul onshore, modul de calcul şi preţul de referinţă al redevenţelor vor fi modificate, ceea ce i-ar putea afecta în mod direct pe români, consideră experţii în energie.

Asta pentru că redevenţele vor fi raportate, în cazul gazelor naturale, nu la preţul de referinţă stabilit de Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), de 45,71 lei/MWh, ci la unul mult mai mare, cel reprezentat de cotaţia gazelor naturale pe piaţa angro centralizată – OPCOM. Asta ar putea astfel duce la majorarea redevenţelor pe care le plătesc companiile cu circa 50-55%, ele având opţiunea de a-şi transfera costurile în plus în facturile la gaze ale consumatorilor finali. De asemenea, în cazul petrolului, noul preţ de referinţă va fi cel al petrolului Brent, mai volatil şi mai scump decât un alt tip de petrol faţă de care se calculează în prezent, ceea ce de asemenea ar putea duce la costuri mai mari la benzină şi alţi combustibili obţinuţi din petrol.

Cotele rămân între 3,5 şi 13,5%                                                                   

Potrivit proiectului lansat în dezbatere publică, Executivul a modificat modul de calcul şi preţul de referinţă, în cazul exploataţiilor onshore de petrol şi gaze.

Astfel, în cazul petrolului, cotele rămân între 3,5 şi 13,5%, dar preţul de referinţă va fi raportat la cel al ţiţeiului Brent, nu ţiţeiul Suez Blend, care este mai ieftin şi nici la Urals, cum au cerut asociaţiile de producători. Cotaţia ţiţeiului Brent a fost, anul trecut, superioară, în medie, cu 5 dolari pe baril faţă de cea a celorlalte tipuri de petrol. În plus, noul proiect prevede că, în cazul în care preţul de comercializare este mai mare decât preţul de referinţă (preţul Brent-ului), calculul contravalorii redevenţei petroliere se va face având la bază preţul de comercializare.

Similar, la gaze naturale, cotele rămân aceleaşi (între 3,5% şi 13%), însă noul preţ de referinţă nu va mai fi cel fixat de ANRM încă din 2008 şi nemodificat până în prezent, de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, ci va fi reprezentat de cotaţia gazelor naturale pe piaţa angro centralizată - OPCOM. În prezent, preţul gazelor se situează, potrivit ANRE, la 66-67 de lei/MWh pe perioada de vară şi la 71-72 lei/MWh pe cea de iarnă. Cu 50-55% mai mare decât preţul de referinţă stabilit în 2008, potrivit calculelor profit.ro, ceea ce ar putea conduce la o majorare similară a încasărilor din redevenţe. Redevenţa va rezulta din aplicare cotei la valoarea producţiei brute (producţia brută înmulţită cu preţul de referinţă).

Cheltuielile, transferate pe factura consumatorilor

Or tocmai această modificare, privind preţul de referinţă la care se vor raporta redevenţele în cazul producătorilor de gaze naturale, poate duce la scumpirea gazelor vândute populaţiei.

Ionuţ Purica, expert pentru energie şi mediu al Academiei Române, a explicat pentru „Adevărul” că, în cazul în care redevenţa la gaze naturale va creşte cu 50%, aceste cheltuieli ale producătorilor ar putea fi transferate consumatorilor finali. „Gazele naturale se folosesc într-o multitudine de domenii, fie în industrie, fie la consumatorii casnici. Dacă această redevenţă, raportată la preţul mediu al OPCOM, va fi adoptată, este foarte posibil să crească preţul plătit de consumatorii finali. Şi de câte ori creşte factura, cresc şi preţurile din economie”, a spus expertul.

În ce priveşte influenţa ţiţeiului Brent asupra redevenţelor plătite de petrolişti, Purica a spus că Brent este extrem de volatil, neputându-se estima dacă acesta va creşte sau va scădea. „Brent este un instrument prin care americanii controlează preţul petrolului. Evoluţia pe Brent are o volatilitate extrem de mare, cu atât mai mult cu cât piaţa este controlată şi de OPEC”, a spus expertul în energie. „Am spus dintotdeauna că liberalizarea pieţei înseamnă creşterea preţurilor finale, pentru că s-au văzut cazuri când preţul petrolului Brent a scăzut de 3 ori, dar motorina şi benzina nu s-au ieftinit de 3 ori. Dar când Brent a crescut, imediat au scumpit şi benzinarii”, a menţionat Purica.