Finanţe: cel mai mare risc natural este cutremurul. Pagubele pot fi de 1,8 miliarde euro

Ministerul Finanţelor apreciază, în Raportul privind situaţia macroeconomică a României pe anul 2018 şi proiecţia acesteia pe anii 2019-2021, că un eventual cutremur de mare magnitudine ar putea provoca pierderi de mai mult de 7% din PIB, având în vedere vechimea construcţiilor şi întârzierea implementării Programului naţional de consolidare a construcţiilor, din cauza insuficienţei fondurilor.

Condiţiile seismice specifice României sunt cunoscute ca fiind dintre cele mai severe din Europa, în medie într-un secol putându-se produce 2-3 cutremure majore, cu magnitudine mai mare de 7 grade pe scara Richter, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică a României pe anul 2018 şi proiecţia acesteia pe anii 2019-2021.

Potrivit acestuia, „Municipiul Bucureşti este, în particular, capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure”.

Ministerul recunoaşte că un cutremur de mare magnitudine reprezintă cel mai mare risc natural cu care se poate confrunta ţara noastră, din cauza întârzierii cu care se implementează programul de consolidare a construcţiilor.

”Cutremurul din 1977 în Bucureşti a avut un cost care a fost estimat la circa 7% din PIB. În cazul celorlalte cutremure înregistrate în secolul XX nu au fost consemnate avarii majore la construcţii sau pierderi de vieţi omeneşti, dar temporal, aflându-ne în perioada de recurenţă a cutremurelor vrâncene, se poate estima că următorul cutremur cu intensitate similară celui produs în anul 1977 va genera pagube substanţiale”, se arată în documentul citat. 

Pagubele vor fi mai mari decât la cutremurul din 1977

Ministerul Finanţelor estimează că pierderile ar fi mai mari decât la cutremurul din 1977.

„În baza datelor statistice existente din anul 1977 (Raport Banca Mondială din 1978), pagubele materiale înregistrate se cifrează la o valoare de 2,048 miliarde dolari. Luând în calcul un coeficient suplimentar de 20% faţă de această valoare – determinat de factori cum sunt vechimea construcţiilor, punerea parţială în practică – din cauza insuficienţei fondurilor – a Programului naţional de consolidare a construcţiilor, creşterea numărului de clădiri cu aglomerări de persoane, creşterea costurilor generate de inflaţie etc., se poate estima că un cutremur produs în prezent, similar ca parametri cu cel din 1977 ar genera pierderi de cca 1,8 miliarde euro”, se arată în raport.

România poate atrage 520 milioane de euro pentru investiţii legate de prevenirea riscurilor

Pentru a reduce din pierderi, MFP are o serie de propuneri, printre care şi finalizarea proiectului ”RO-RISK, sprijin pentru îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante în domeniul prevenirii şi gestionării riscurilor”  - cerinţă necesară pentru continuarea posibilităţii accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014-2020 şi continuarea implementării de astfel de proiecte.

„Finalizarea implementării proiectului menţionat va asigura printre altele posibilitatea absorbirii de către România, până în 2020, a cca. 520 milioane de euro pentru investiţii legate de prevenirea riscurilor şi de protecţia împotriva riscurilor identificate ca prioritare, principalii beneficiari ai acestor fonduri putând fi MMAP, MAI prin IGSU şi MADR, dar şi autorităţile administraţiei publice locale şi chiar MDRAP care, din punct de vedere al riscurilor, este autoritatea principală responsabilă pentru gestionarea riscului de cutremur şi alunecări de teren”, se arată în raport.