EXCLUSIV Cine câştigă şi cine pierde din tranzacţionarea gazelor pe o singură piaţă centralizată

Ordonanţa de Urgenţă 64 adoptată de Guvernul României în octombrie 2016 îi obliga pe producătorii şi furnizorii români de gaze naturale ca, între 1 decembrie 2016 şi 31 decembrie 2021, să tranzacţioneze un procent din cantitatea de gaze naturale într-o manieră transparentă, non-discriminatorie, pe pieţele centralizate din România.

Este vorba despre OPCOM şi BRM. Procentul respectiv a fost setat prin decizia Guvernului la 30% pentru producători şi 20% pentru furnizori. 

Diferenţa este uriaşă între textul OUG şi amendamentele depuse în Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor de grupul PSD şi votate de social-democraţi, de ALDE, UDMR şi de minorităţi. Deputaţii din partidele menţionate au susţinut creşterea obligaţiei de tranzacţionare la 70% pentru producători şi la 100% pentru furnizori, acordând o licenţă exclusivă unei singure pieţe de tranzacţionare: OPCOM. Totul sub imperiul transparenţei. 

Pe ce platformă se desfăşoară, în prezent, majoritatea tranzacţiilor de gaze şi cum funcţionează acest sistem

Ziarul „Adevărul” a încercat să afle de la reprezentanţii BRM şi OPCOM care a fost cantitatea de gaze tranzacţionată pe aceste platforme în acest an şi cum funcţionează sistemele lor. Până la ora publicării acestui material numai reprezentanţii BRM au răspuns întrebărilor ziarului „Adevărul.” Iată precizările lor:

Sistemul de tranzacţionare al gazelor naturale se realizează prin intermediul a două platforme, ambele complet funcţionale. Aceste platforme pe care au loc tranzacţii din anul 2013, au găzduit până în prezent un număr de peste 1285 de sesiuni de licitaţii.   Prima platformă, cea a pieţei la disponibil, este destinată tranzacţiilor atât pe piaţa angro, cât şi pe piaţa de retail (a clienţilor finali i.e. consumatorii de gaze naturale casnici şi noncasnici), iar cea de-a doua, cunoscută sub denumirea de “STEGN”, dată în funcţiune în octombrie 2014 este dedicată exclusiv tranzacţiilor pe segmentul angro. Această platformă este utilizată cu predilecţie pentru tranzacţii pe perioade scurte şi medii de livrare, iar la postarea ordinelor este permisă definirea perioadei de livrare cu începere inclusiv din ziua următoare.   Principiile şi regulile de funcţionare şi utilizare a celor două sisteme au la bază proceduri distincte, elaborate de BRM în consultare cu participanţii la piaţa gazelor naturale şi avizate de ANRE. În acest moment, pe platforma BRM sunt înscrişi şi activează un număr de 335 utilizatori, respectiv 84 de producători / furnizori şi 251 de consumatori de gaze naturale.   În perioada ianuarie – octombrie 2017, au fost tranzacţionate 56,5 milioane MWh, din care aproximativ 55,4 milioane MWh pe piaţa angro. Acest volum reprezintă un procent de peste 60%  raportat la consumul naţional estimat pentru această perioadă.

Tranzacţionarea pe OPCOM într-un procent de 70%, garantată prin amendamentele depuse, ar putea genera dificultăţi schimbului comercial între state şi să diminueze investiţiile în explorarea şi producţia de gaze din România. Problema acestui tip de piaţă centralizată, precum cea a OPCOM-ului, este că împiedică încheierea de contracte bilaterale pe termen lung înainte de a se efectua investiţia de dezvoltare, în scopul obţinerii de noi finanţări. La momentul începerii producţiei, companiile producătoare sunt obligate totodată să înceapă şi furnizarea iar tipul acesta de înţelegeri nu pot fi tranzacţionate pe astfel de platforme centralizate.

Practic, amendamentele aduse de Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor la OUG64/2016 contravin libertăţilor fundamentale din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene şi principiului de pieţe deschise setat în Cel de-Al Treilea Pachet Energetic.

Răspunsul Comisiei Europene la amendamentele depuse de Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor

Ziarul „Adevărul“ a adresat o serie de întrebări Comisiei Europeane în scopul de a afla dacă Bruxelles-ul consideră sau nu dacă amendamentele adoptate de deputaţii din Comisia de Industrie şi Servicii încalcă normele concurenţiale din Uniune. Comisia a avut de făcut următoarele precizări:

România este un producător cheie de gaze naturale, cu potential de a deveni un jucător puternic pe piaţa Uniunii Europene şi în regiune. Precondiţiile pentru a atinge potenţialul maxim sunt, pe de-o parte, îmbunătăţirea infrastructurii şi, pe de altă parte, modernizarea structurii de piaţă, prin aplicarea unui cadru legal conform cu legislaţia UE. OUG64 a însemnat un pas important în această direcţie şi a introdus reforme cruciale pentru funcţionarea pieţei de gaze naturale a României, eliminând barierele ce tin de exportul gazului natural. Legislaţia conţine măsuri esenţiale pentru îmbunătăţirea transparenţei şi astfel a  competiţiei, elemente care pot ajuta România să devină o sursă de creştere economică şi de securitate energetică. Parte dintre amendamentele discutate în Camera Deputaţilor subminează eficienţa OUG 64, reducând libertatea comercială şi schimbul trans-naţional, având posibile consecinţe negative asupra investiţiilor din România. Comisia este pregătită să lucreze împreună cu autorităţile româneşti în timpul procesului parlamentar de adoptare a legii pentru a ajuta ca aceasta să se încadreze normelor UE. Comisia încurajează cu fermitate adoptarea rapidă a cadrului legal adecvat, care va pune România pe calea exploatării depline a potenţialului său semnificativ în sectorul gazelor naturale.

Investiţia în gazele din Marea Neagră precum şi gazoductul BRUA sunt puse în pericol 

Modificările aduse OUG64 au generat o reacţie în lanţ de nemulţumire în rândul companiilor care îşi fac calcule dacă este oportună sau nu investiţia în extracţia de gazele naturale din zăcămintele descoperite de Exxon în Marea Neagră.

Ziarul „Adevărul” a cerut şi punctul de vedere al Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră – ARCOMN pentru a afla punctul ei de vedere cu privire la amendamentele votate la OUG64 de Comisia condusă de Iulian Iancu. Iată precizările asociaţiei:

Obligaţia de a tranzacţiona într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platformă OPCOM de tranzacţionare de gaze naturale, constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial şi introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producţia internă şi regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte.  ARCOMN se asteaptă  ca extinderea obligaţiei existenţe de a tranzacţiona pe o piată centrală  să fie în continuare o măsură ineficientă pentru a răspunde obiectivelor stabilite, şi anume obţinerea unei mai mari eficienţe economice şi a transparenţei preţurilor pe piaţa gazelor naturale.  În mod specific pentru piaţa gazelor naturale, este necesară crearea unui punct virtual de tranzacţionare care să ofere produse comercializabile adecvate, pentru a dezvolta în continuare lichiditatea pieţei şi pentru imbunătătirea interconexiunilor transfrontaliere între centrele regionale, precum şi pentru a creşte numărul potenţialilor cumpărători şi vanzători din România. Astfel va fi facilitată dezvoltarea concurenţei şi a pieţei, precum şi creşterea  diversitătii de aprovizionare. În acest fel se va reduce  dependenţa de furnizorii individuali.

În Marea Neagră au concesiuni Exxon, LukOil, Romgaz şi OMV Petrom. Investiţia acestor jucători depinde de realizarea gazoductului BRUA. Dacă România încalcă principiile comerciale europene este aproape imposibil de crezut că UE va mai susţine acest proiect.

Ce are de câştigat România din exploatarea gazelor din Marea Neagră şi din implementarea proiectului BRUA

Comisia Europeană investeşte 160 de milioane de euro în punerea pe picioare a secţiunii româneşti a gazoductului BRUA. Gazoductul BRUA face joncţiunea atât cu TAP, adică cu magistrala care transportă gazele azere spre centrul Europei dar şi cu exploatările din Marea Neagră. Prin BRUA se sporeşte independenţa energetică şi diversificarea alimentării cu gaze nu numai pentru cele 4 ţări aflate pe harta proiectului – Bulgaria, România, Ungaria şi Austria -, ci şi pentru Moldova şi Ucraina. Moldova, practic, poate să scape de jocul energetic al Rusiei exact în acest mod. Asta dacă acolo va exista şi voinţă politică.

Cantitatea de gaze care va fi produsă din exploatările din Marea Neagră va depăşi nevoia consumului intern. România poate câştiga miliarde de euro din exportul de gaze naturale, din redevenţe, din taxa pe profit aplicată companiilor producătoare, din taxelor de tranzit, şi din impozitul de 60% din veniturile suplimentare obţinute de aceste companii ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. S-a mai vorbit inclusiv despre aplicarea unui impozit pe producţie, care ar însemna alte venituri. Tot acest proiect ar genera locuri de muncă iar aceste sume de bani, un Guvern responsabil, ar putea să le folosească în refacerea infrastructurii rutiere, în construcţia de spitale şi şcoli şi în tehnologie şi cercetare în domeniul gazelor naturale.

Soluţia alternativă pentru a asigura transparenţa tranzacţionării de gaze naturale: Punctul Virtual de Tranzacţionare

Conform regulilor UE care guvernează piaţa en-gros de gaze naturale, un sistem de intrare al gazelor trebuie să fie trebuie să fie echipat cu un PVT, punct virtual de tranzacţionare, acolo unde gazul natural poate fi tranzacţionat independent de localizarea sa. Acest PVT, dacă e să îi găsim un corelativ, funcţionează precum Cartea Funciară atunci când te duci să înregistrezi un teren sau ca Registrul Comerţului, atunci când înregistrezi o firmă sau ca RAR, atunci când înscrii o maşină. A nu se confunda, însă, PVT-ul, cu o piaţă bursieră.

Practic, utilizatorii acestui PVT pot pot să transfere bilateral gaze naturale şi să acopere dezechilibrele care apar în reţele.

Accesul la acest PVT ar trebui să fie mijlocit pentru toate reţelele dinspre toate punctele de intrare şi ieşire. Toată cantitatea de gaze naturale tranzacţionată pe o anumită piaţă este executată si înregistrată în PVT.

În prezent, Transgazul nu are implementat acest sistem, operatorul de transport asigurând echilibrul pieţei printr-un mecanism temporar.

Există şi un exemplu: Olanda. Este o ţară cu resurse similare de gaze naturale ca ale României şi a implementat acest sistem în urmă cu câţiva ani. Astăzi, este hubul de gaze naturale de referinţă al Uniunii Europene.