Dragnea şi Tăriceanu, împăciuitori cu primarii: bugetele vor fi suplimentate acum şi „ajustate” în viitor

Un proiect de act normativ iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, în calitatea lor de şefi ai Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului, modifică legea responsabilităţii fiscal – bugetare astfel încât, chiar şi după aprobarea bugetului de stat, cheltuielile adminisraţiilor locale să poate fi majorate, urmând ca „ajustarea” să se producă în anii bugetari ulterior.

Iniţiativa legislativă prevede că, în cazul în care creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice nu respectă regulile europene, deviind de la obiectivul bugetar pe termen mediu, Guvernul poate propune un set de măsuri, eşalonate pe ani, care vor produce efecte în anul următor celui în care s-au făcut propunerile.

Corecţiile vor fi aplicate proporţional cu dimensiunea devierii şi doar asupra bugetelor locale sau entităţilor componente ale administraţiei publice care au generat devierea.

Dau acum şi iau mai târziu

Contactat telefonic, senatorul liberal Florin Cîţu, a explicat pentru „Adevărul” că modificările aduse Legii respnsabilităţii fiscal bugetare au drept scop depăşirea plafoanelor impuse în prezent administraţiilor locale.

„Practic, îşi dau voie să nu respecte limitele pe care le-au impus primăriilor, spunând că vor corecta mai târziu, cel mai probabil după 2021. Vor face ajustarea cândva, dacă deficitul bugetar va depăşi 3%, cât şi-au asumat faţă de Uniunea Europeană”. E un alt tertip marca PSD – ALDE”, a spus Cîţu.

Cu alte cuvinte, în cazul în care cheltuielile primăriilor vor fi prea mari, punând în pericol deficitul asumat de Guvern faţă de oficialii europeni, Executivul va putea propune un plan de măsuri prin care aceste cheltuieli să fie diminuate, eşalonat, pe mai mulţi ani.

Nemulţumirile primarilor

Primarii sunt nemultumiţi de bugetul pentru anul în curs şi afirmă că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, i-a minţit când le-a promis că vor primi mai mulţi bani.

Aceştia au prezentat luni un document, semnat între asociaţiile primarilor

şi Teodorovici, care însă nu a fost respectat niciodată, iar astfel se pierd 200 de lei pe cap de locuitor.

"Mă minunez cu legea bugetului de stat undeva am fost păcăliţi cu 200 de lei, se semnează un document cu 1.200 de lei pe comună şi îmi vin prin bugetul de stat doar 1.000 de lei pe locuitor. Aici nu mai suntem în zona minciunii, este mai mult decât minciună. Asta nu este o măsură demnă pentru un ministru, să spui că faci ceva şi după aia să nu o faci", a declarat Emil Drăghici, preşedintele Asociaţtiei Comunelor din România.

Ce modificări se aduc Legii responsabilităţii fiscal-bugetare:

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.330 din 14 mai 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 12, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:

„(2) În cazul în care nu se respectă regula stabilită la alin.(1) lit.d), iar această nerespectare determină în mod direct sau este în strânsă corelaţie cu o deviere constatată de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, se aplică dispoziţiile cuprinse la art. 14 din prezenta lege.” Art. 12 lit. d) prevede că „Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale: d) creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare”.

Mecanismul de corecţie prevăzut la articolul 14, la care se face referire în propunerea leguislativă, prevede:

(1) În cazul în care se constată o deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta, Guvernul aprobă sau, după caz, transmite Parlamentului, spre adoptare, un set de măsuri, cu scopul de a corecta această deviere.

(2) În sensul aplicării prezentului articol, devierea de la obiectivul bugetar pe termen mediu are înţelesul prevăzut la art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Măsurile de corectare a devierii sunt formulate în termeni cuantificabili, eşalonate pe ani, şi vor produce efecte cel târziu asupra exerciţiului bugetar al următorului an.

(4) Măsurile de corectare a devierii sunt proporţionale cu dimensiunea devierii.

(5) Măsurile de corectare a devierii sunt aplicate cu prioritate acelor bugete sau entităţi componente ale administraţiei publice care au generat devierea.

(6) Măsurile de corectare a devierii vor asigura implementarea recomandărilor adresate României de către instituţiile Uniunii Europene, precum şi un ritm de corectare stabilit în conformitate cu Pactul de stabilitate şi creştere.

(7) Constatarea situaţiei de deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare către acesta poate avea loc în oricare dintre următoarele moduri:

a) pe baza documentelor emise de instituţiile Uniunii Europene, în contextul procesului de supraveghere bugetară;

b) la iniţiativa Guvernului, caz în care acesta solicită opinia Consiliului fiscal.

(8) Consiliul fiscal emite opinii asupra măsurilor de corectare a devierii, precum şi asupra implementării acestora.

(9) Guvernul informează comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra constatării situaţiei de deviere, precum şi asupra măsurilor de corectare a acestora.

Proiectul de act normativ este iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, în calitatea lor de şefi ai Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului.