Statistică sumbră. Doar 5,3% din cei care şi-au asigurat locuinţele pot fi despăgubiţi în caz de cutremur

Fondurile cumulate timp de aproape 7 ani de PAID pot asigura despăgubirea unui număr foarte mic de locuinţe, raportat la numărul total de asiguraţi: maximum 90.000 de locuinţe din cele aproximativ 1,67 milioane pentru care s-au încheiat poliţele. Întrebaţi ce părere au despre acest aspect, oficialii PAID au spus că „în cazul unui cutremur major, în România nu vor fi afectate toate imobilele din fondul locativ”.

La 30 iulie 2017, PAID dispunea de fonduri totale de 900 milioane euro, ceea ce înseamnă că ar putea plăti despăgubiri pentru maximum 90.000 locuinţe, dacă luăm în calcul despăgubirea minimă de 10.000 euro.

Procentual, asta înseamnă că PAID poate despăgubi mai puţin de 5,3% din locuinţele asigurate.

Întrebaţi ce părere au despre acest aspect, oficialii PAID au spus că „în cazul unui cutremur major, în România nu vor fi afectate toate imobilele din fondul locativ”. 

PAID zice că, în caz de cutremur cu magnitudine mare, majoritatea daunelor vor fi parţiale

„Nu toate daunele vor atinge suma asigurată din poliţă, majoritatea vor fi daune parţiale. Valoarea programului de reasigurare (900 mil euro) este la nivelul pierderii aferente locuinţelor asigurate de către PAID, conform modelelor de risc uzitate în domeniul asigurărilor la nivel internaţional (Solvency II si RMS) pentru un eveniment mai sever decât cel din 1977”, a declarat pentru Adevărul Natalia Man, director general adjunct PAID România.

Conform site-ului PAID, în funcţie de tipul locuinţei asigurate, poliţa poate fi de 10.000 euro – la o primă de asigurare de 10 euro pe an şi de 20.000 euro - la o primă de asigurare de 20 euro/an.

Poliţa de 10.000 euro se aplică în cazul locuinţelor de tip B - construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic, iar cea de 20.000 euro celei de tip A - construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic.

PAID „este capabilă” să plătească daune în valoare de 900 milioane euro

La sfârşitul anului trecut erau asigurate aproximativ 1,7 milioane de locuinţe, numărul acestora fiind în prezent mai mic, de circa 1,67 milioane locuinţe.

„În anul 2010, compania şi-a început activitatea cu un program de reasigurare de 200 milioane euro şi, în 2016, a ajuns la un program de reasigurare de 800 milioane euro, urmând ca, începând cu iulie 2017, acest program să crească la 900 milioane euro.

Astfel, în caz de dezastru major, comparabil cu acela din 1977, pentru locuinţele care au asigurare obligatorie, PAID este capabilă să plătească daune în valoare de 900 milioane euro din programul de reasigurare, reducând semnificativ expunerea statului român”, anunţa recent PAID.

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale a informat recent că, la 15 iulie, capacităţile sale de plată a despăgubirilor sunt de 900 milioane euro. 

Suma este de peste 16 ori mai mare decât despăgubirile plătite pe întreg anul trecut celor care şi-au asigurat locuinţele, dar insuficientă în cazul unui cutremur major, caz în care mulţi dintre cei care au încheiat poliţele riscă să nu poată fi despăgubiţi.

Un cutremur similar celui din 1977 ar afecta 75% din populaţia României

În urmă cu cinci ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenţiona ca pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidenţial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro.  PAID nu poate asigura însă prin fondurile sale nici măcar a cincea parte din această sumă...

”Valoarea de 4,8 miliarde euro reprezintă pierderea economică în cazul unui cutremur, incluzând atât locuinţele asigurate, cât şi locuinţele neasigurate”, au explicat reprezentanţii PAID pentru Adevărul.

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, în România sunt 15.000 de clădiri încadrate în clasa I şi a IIa de risc seismic, care s-ar prăbuşi la orice mişcare mai puternică a pământului. Acesta ar putea fi bilanţul unui seism de peste 7 grade pe scara Richter, iar printre primele zone care ar fi grav afectate într-un astfel de scenariu ar fi chiar Bucureştiul. De asemenea, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II.

Conform aceloraşi date, un cutremur similar celui produs în 1977 ar afecta 75% din populaţia României.

Jumătate din clădirile încadrate în clasa I de risc seismic sunt în Bucureşti, capitala sud-europeană cu cel mai mare risc seismic şi printre primele 10 din lume. Aproximativ 120.000 de persoane locuiesc în clădirile cu risc seismic, din care 10 la sută în clădirile cu risc iminent de prăbuşire, arată date publicate de Primăria Capitalei.

În prezent, în Capitală există (conform datelor Recensământului din 2011) peste 31.430 de clădiri construite înainte de 1940 (din care peste 3.600 au înălţime medie şi mare), fără nicio proiectare specific antiseismică, aceste imobile supravieţuind cutremurelor din 1940 şi 1977.

Conform ultimelor date centralizate ale Ministerului Dezvoltării, în Bucureşti există aproape 800 de clădiri cu zeci de mii de apartamente încadrate în clasele de risc seismic I – IV sau de pericol public.

Cutremurele şi pagubele produse

„Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs în ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) şi 1990 (Mw 6.9) în segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) şi 1986 (Mw 7.1) în cel inferior”.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut efecte devastatoare asupra României. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

Cutremurul din 31 august 1986 a distrus sau avariat 55.000 clădiri.