De unde a venit creşterea economică

Creşterea economică record de 3,5% în 2013 vine din câteva procese simple. Creşterea economică vine de la fiecare dintre noi. De la fiecare român care a înţeles că tânguiala nu ţine loc de resurse financiare. De la românii care au muncit mai bine, mai performant.

Cu siguranţă creşterea economică nu vine de la exhibarea prostiei umane sub forma mizei pe răul comun doar pentru a-l desfiinţa pe cel acreditat drept causa efficientis a răului. În mod cert creşterea economică nu vine de la gândirea negativă, forma maladivă a spiritului critic mânat de reguli inchizitoriale. Cumva, acest mod de a lupta pe scena politicムvine din metoda parjolirii recoltei, să aruncăm copilul o dată cu laţurile, să moară capra vecinului, adică înţelegerea pe dos a lumii, invocarea morţii crunte pentru cel care vrea să facă diferit, să nu existe alteritate. 

Cresterea economică nu vine de la homusculii totalitarismului de cazarmă, ai exterminării diferitului, a celui care nu este dogmatic, etc.

Creşterea economică record de 3,5% in 2013 vine din câteva procese simple.

Creşterea economică vine de la fiecare dintre noi. De la fiecare român care a înţeles că tânguiala nu ţine loc de resurse financiare. De la românii care au muncit mai bine, mai performant.
 
Creşterea economică a venit şi din respectul pentru mediul de afaceri competitiv. Pentru oamenii de afaceri care conştientizează că sunt o parte din puzzle-ul modernizării României, pentru cei care preţuiesc resursa umană, cel mai important input de care poate beneficia o companie. Respect pentru oamenii de afaceri care au reuşit să survoleze criză crescând afacerile, mărindu-şi potenţialul competitiv, pentru oamenii de afaceri care inovează, concurând de la egal la egal cu companii străine prestigioase, cu experienţă, pentru oamenii de afaceri care şi-au putut adapta modelul de business la un mediu în continuă schimbare, relativ impredictibil, pentru oamenii de afaceri care luptă pentru intrarea pe noi pieţe de desfacere şi care-şi riscă timpul, viaţa personală şi resursele financiare, pentru oamenii de afaceri care aloca mai mult timp perfecţionării bussinesului decât văicărelii continue pe la televizor, pentru oamenii de afaceri care au reuşit să treacă peste criză fără a se ascunde sub pătură insolvenţei şi pentru oamenii de afaceri care îşi plătesc impozitele şi taxele, rezistând concurenţei neloiale generate de cei care fac evaziune. Şi, în sfârşit, din respect pentru oamenii de afaceri care sunt de acord să ofere transparenţă atunci când cer transparenţă.

Creşterea economică s-a produs şi ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru a stimula mărirea PIB. Am ţintit şi ţintim o creştere economicムinteligentăƒ, prin investiţii în clustere industriale, infrastructură, energie şi agriculturăƒ. O creştere economicムincluzivăƒ, prin crearea de locuri de muncăƒ. Am mizat şi mizăm în continuare pe creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, ca sursムprincipalムde finanţare pentru investiţii în creşterea de competitivitate a economiei şi crearea de locuri de muncăƒ. S-au accelerat reformele structurale în domeniile strategice, ajutând astfel economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică. În 2013, creşterea economică a fost stimulată de schemele de ajutor de stat de 215 milioane euro, de acordarea de stimuli pentru parcurile tehnologice şi industriale, scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, s.a. Stimulii au fost acordaţi şi sectoarelor high tech şi medium tech prin deductibilitatea cheltuielilor de cercetare, dezvoltare, facilităţi acordate programatorilor, s.a.

Creşterea contribuţiei agriculturii la PIB nu a apărut doar ca urmare a unor condiţii favorabile. Stimularea agriculturii s-a făcut prin creşterea subvenţiei la hectar de la 100 euro în 2011, la 120 euro în 2012, 140 de euro în 2013 (în 2014 va fi de 159 euro) plătite înainte de începerea recoltei, Prima umplere a canalelor de irigaţii, subvenţionarea unei părţi din energia folosită la irigaţii, 50 de platforme de colectare, sortare şi prelucrare a produselor agricole şi creşterea gradului de absorbţie a banilor europeni din PNDR la 67%.
 
Majorarea veniturilor prin reîntregirea salariilor bugetarilor, creşterea pensiilor şi a venitului minim garantat şi acordarea despăgubirilor pentru salariile tăiate au condus şi ele la creşterea consumului.
 
Creşterea economică vine şi din absorbţia mai mare a fondurilor europene. Aproape 3 miliarde euro au fost absorbite în 2013, rata de absorbţie crescând practic de la 14% la sfârşitul lui 2012, la 34% la finalul anului trecut.