Cum poţi plăti mai puţin la facturile de energie

Mai bine de 20% dintre români au mari dificultăţi când este vorba de plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale, mai ales atunci când este vorba despre încălzirea locuinţei. Puţin sunt însă cei care ştiu că există multiple modalităţi de a reduce consumul.

Aproximativ 90% din clădirile din România nu sunt eficiente din punct de vedere energetic şi unul din cinci români suferă de „sărăcie energetică”, adică îi e greu sau imposibil să aibă acces la energie la un preţ convenabil, susţin specialiştii.

Pe de altă parte, răcirea vremii a scumpit cu 40% energia electrică, iar preţul gazelor va creşte şi el odată cu venirea iernii, în parte din cauza preţului gazelor de import

Potrivit specialiştilor, o soluţie ar fi termoizolare, care poate reduce semnificativ facturile şi ajută la reducerea gazelor cu efect de seră, aducând şi un plus de confort în interior. 

Spre exemplu, o casă obişnuită îşi poate reduce facturile cu până la 70% cu ajutorul termoizolaţiei, conform lui Florin Popescu, directorul pentru România şi Balcani al firmei daneze ROCKWOOL/directorul unei companii care produce şi vinde vată bazaltică, unul dintre materialele eficiente energetic. 

În combinaţie cu alte măsuri de eficienţă energetică şi generare de energie solară şi eoliană ai putea chiar să nu plăteşti nimic pentru căldură şi răcire, aşa cum se întâmplă în cazul aşa-numitor „case pasive”. 

Multi romăni fie nu ştiu despre asta, fie nu au posibilitatea să-şi reducă astfel facturile la energie. 55 de milioane de europeni (11% din populaţie) suferă de „sărăcie energetică” – combinaţie de venituri mici, preţuri mari la energie raportate la venituri şi clădiri care nu sunt termoizolate. Cam 21% dintre gospodăriile româneşti sunt în situaţie de sărăcie energetică.

Atunci când totuşi recurg la termoizolaţie, românii folosesc produse de slabă calitate. Montajul prost reduce de asemenea foarte mult din beneficiile pe care le poate aduce izolarea termică a unei clădiri.

Termoizolarea făcută de stat, ineficientă din cauza materialelor folosite

Nici programele de stat pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuinţe nu aduc atâtea beneficii pe cât ar putea s-o facă. Ele sunt încă aplicate la nivel redus, iar calitatea lucrărilor este adeseori extrem de slabă, pentru că la licitaţiile publice se aplică încă „preţul cel mai mic”, iar multe firme sub-contractează în mod repetat, ceea ce înseamnă că firma care efectiv montează termoizolaţia foloseşte materiale ieftine pentru a scoate un profit.

Un alt program guvernamental, Casa Verde Plus, dă bani pentru materiale termoizolante care nu sunt nici prea eficiente din punct de vedere energetic, nici sigure în caz de incendiu, cum e cânepa sau lâna de oaie.

Mulţi bani sunt aruncaţi pe fereastră prin subvenţiile pentru încălzire, care sunt acordate tuturor, în loc să se recurgă doar la ajutoare de încalzire pentru cei cu venituri mici. 

Doar în Bucureşti Primăria alocă aproximativ 100 de milioane de euro anual pentru subvenţionarea căldurii bucureştenilor. Reabilitarea clădirilor din Bucureşti ar reduce cu mult această sumă, cu condiţia să fie făcută corect.

În plus, noile directive europene obligă statele membre să-şi reducă semnificativ consumul de energie, ba chiar, din 2020, să construiască doar clădiri cu consum aproape zero de energie.

Alte date importante despre cladiri

- 40% din toata energia consumata in Europa e consumata in cladiri

- Pentru fiecare reducere de 1`% a eficientei energetice (cu cladirile principalul contributor) am reduce cu cate 2,6% importul de gaz in Europa

- Aproximativ 75% dintre cladirile din Europa sunt ineficiente energetic – in Romania cifra e undeva in jurul a 90%

Polistiren vs. vata minerală bazaltică

Cele mai folosite materiale pentru izolarea cladirilor sunt polistirenul şi vata minerală bazaltică.

Polistirenul este folosit pe scară largă în termoizolarea construcţiilor, datorită preţului mic. Problemele lui ţin de faptul că arde (chiar dacă e ignifugat – care doar întârzie aprinderea), dar şi de faptul că nu lasă pereţii să respire. De asemenea, când e montat prost apar probleme serioase.

Dezavantajul vatei minerale bazaltice este dat de faptul că este mult mai scumpă. În schimb nu arde şi lasă pereţii să respire. Vata minerală bazaltică este folosită pe scară largă în Europa, întrucât incendiile din clădiri cu impact public au arătat că termoizolaţia are un rol hotărâtor pentru oprirea sau răspândirea focului. Spre exemplu, vata minerală bazaltică produsă de Rockwool rezistă la temperaturi de peste 1.000°C, economiseşte energie, are capacităţi de izolare fonică,are o durată de viaţă de peste 55 de ani şi poate fi reciclată 100%.