Cristian Matei, singurul român deţinător a două „Centuri Negre“ în transformări organizaţionale la nivel mondial: „Cipru se poate replica oricând în România“

Universitatea Financiar Bancară din Bucureşti va găzdui joi, 4 aprilie, conferinţa „De ce unele organizaţii, companii, ţări sau uniuni de state performează şi altele nu? Perspective economice şi financiare“. Principalul vorbitor va fi Cristian Matei, singurul român care deţine simultan două titluri de „Master Black Belt“ în domeniul transformărilor organizaţionale, finanţelor şi managementului strategic.

Cristian Matei, stabilit în Elveţia, este pregătit în Business Improvement de catre Roth & Strong (Black Belt,Paris, 2002) şi certificat atât de către Six Sigma Academy (Master Black Belt, USA, 2005-2009) cât şi de Grupul Alstom (Franta, 2006). A participat activ, în calitate de membru al echipelor de top-management sau ca adviser (consultant) extern, la elaborarea de strategii de dezvoltare pentru companii de anvergură mondială, precum ABB, Alstom, Airbus, Boeing, Nissan, Suzuki, Societe Generale, Lufthansa sau British Airways.

Redăm mai jos un scurt interviu acordat ziarului „Adevărul“ de către Cristian Matei, cu ocazia conferinţei pe care o va susţine la Bucureşti.

- Cum v-a venit ideea să organizaţi, în România, o conferinţă având ca temă performanţele economice ale statelor?
- Ideea a apărut ca urmare a dorinţei Universităţii Financiar Bancare din Bucureşti şi a organizaţiei Advanced Thinking Innovation de a informa piaţa financiar-bancară din România despre problemele cu care se confruntă corporaţiile în ziua de astăzi şi tendinţele de rezolvare a acestora.
- Care sunt factorii ce influentează mersul bun sau rău al unei  economii, intrarea sau nu în recesiune, ieşirea din recesiune?
- Factorul dominant este profitabilitatea acesteia, atât pe plan intern, cât mai ales extern. Asta înseamnă că întreaga economie  - atât cea de stat, cât şi, prin consecinţă, cea privată – trebuie transformată pentru cerinţele secolului 21, total diferite de ce era acum câţiva ani. Subliniez transformată, şi nu restructurată, aceasta din urmă însemnând – de obicei – aranjarea căsuţelor şi a numelor din organigrame. Asta se poate realiza doar prin plonjarea într-un efort naţional şi conştient în această direcţie, iar asta înseamnă întâi să se vrea şi apoi să se ştie ce şi cum trebuie făcut.
- Fenomenele din Cipru se pot replica în România? De ce da, de ce nu?
- Da, şi nu numai în România. Asta pentru că nimeni nu mai este imun la nimic. În multe domenii, ceea ce ieri părea de neconceput astăzi este banalitate. Concret, majoritatea măsurilor vizibile atât la nivel UE, cât şi la nivelul guvernelor acesteia sunt mecanisme de control. În timp ce acestea sunt un pas necesar pentru a ţine sub control riscurile, în nici un caz nu sunt soluţia pentru reducerea lor la un nivel neglijabil sau chiar eliminarea lor. Reducerea şi eliminarea riscurilor unei economii înseamnă profitabilitatea acesteia, iar pentru aceasta nu există substitut.
- Reindustrializarea României, vehiculată acum de Guvernul de la  Bucureşti, vi se pare o soluţie viabilă?
- Da, în plus fiind şi un moment prielnic la nivel internaţional. Din diferite motive, SUA şi Vestul Europei deja fac asta, tocmai au început să înţeleagă consecinţele aventurilor din est-ul Asiei. Dacă România va face acest lucru, atunci răspunsul de la a două întrebare - profitabilitatea - devine obiectiv strategic naţional. Asta ne-ar crea condiţiile să ne batem de la egal la egal cu firmele de top din Elveţia, Germania, Anglia şi SUA - afirm asta după 10 ani de ajutor pe care îl acord acestor firme şi ştiu bine cum stau.
- Enumeraţi trei măsuri (sau top 3) prin care România şi-ar putea  mări PIB-ul potenţial.
- Pe termen mediu - 3 ani: * transformarea a tot ce ţine de stat (administraţie, companii etc) în ceva profitabil * în paralel, crearea unui pachet de măsuri pentru mediul privat care să asigure stabilitatea acestuia * transformarea sistemului educaţional conform cerinţelor viitoare
- Au ştiut marile corporaţii din România să adopte la nivel de  strategie de management măsurile potrivite în raport cu efectele  crizei economice?
- Nu, iar cifrele ultimilor ani vorbesc singure. Din păcate, şi la nivel de corporaţii - la majoritatea lor - am remarcat aceleaşi tendinţe ca la UE şi la guvernele statelor membre. Prima a fost de reducere a costurilor cu orice preţ, iar a două a fost intensificarea stilului de management comandă şi control, total inadecvat situaţiei economice mondiale de după 2008. Aceste tendinţe au multe cauze, printre care structurile organizaţionale greoaie care nu pot face faţă cerinţelor pieţei actuale, bonusarea greşită a managerilor de top (premierea autogolurilor) şi lipsa ideilor de transformare reală a acestor corporaţii.
- Care sunt diferenţele de reacţie faţă de corporaţiile din vestul Europei? Ce ne puteţi spune din acest punct de vedere faţă de restructurarea sistemului financiar din România?
- Vorbeam mai sus despre „majoritatea“ corporaţiilor, asta pentru că au fost şi sunt corporaţii care au procedat altfel - s-au evaluat în funcţie de ceea ce cere piaţa astăzi, iar diferenţa au transformat-o în planuri de îmbunătăţire pe care le revizuiesc continuu. În plus, au început să-şi transforme întreaga arhitectură organizaţională - structura, modelul de business, procesele, indicatorii de performanţă etc. - pentru a face faţă provocărilor acestui secol.

NOTĂ:
Conferinţa „De ce unele organizaţii, companii, ţări, uniuni de state performează şi altele nu? Perspective economice şi financiare“, susţinută de Cristian Matei, va avea loc la sediul Institutului Bancar Român, str. Mircea Vodă nr. 3, cu începere de la ora 17.00, iar intrarea este liberă.