Ultimele știri ⏱️România alege România la EURO 2024 Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Corespondenţă din Bruxelles. România, raportul de ţară 2015: progrese limitate, deficienţe persistente în administraţie şi mediul de afaceri

0

Publicat: 27.02.2016 11:37

Ultima actualizare: 06.08.2022 10:47

Vineri, la Bruxelles, a fost dat publicităţii „Raportul de ţară al României pentru 2015. Inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice”, document de lucru al serviciilor Comisiei Europene, dar care „nu constituie poziţia oficială a Comisiei şi nu presupune o astfel de poziţie”.

Cu toate acestea, documentul este foarte important deoarece este considerat drept cea mai relevantă analiză a stării de fapt în economia românească, documentul fiind preluat ca atare în analizele de tip previziune ai tuturor marilor actori economici statali sau ai organizaţiilor internaţionale. Aceasta, vă reamintesc, în contextul în care, în toamna anului 2014, „s-a considerat util ca România să fie inclusă în procedura de supraveghere privind dezechilibrele macroeconomice........Dar, până în prezent, supravegherea dezechilibrelor si monitorizarea politicilor economice în România a avut loc în cadrul programului de ajustare pentru balanţa de plăţi, care este sprijinit prin asistenţă financiară preventivă. Cu toate acestea, de la acordul din toamna anului 2013, nu a mai fost finalizată cu succes nicio evaluare semestrială a programului care urmează să se încheie până în septembrie 2015”.

Puteţi accesa integral AICI Raportul în varianta în limba română.

Iată rezumatul principalelor observaţii conţinute în documentul elaborat de Comisia Europeană:

„În cadrul programelor succesive de asistenţă economică, principalele dezechilibre macroeconomice din România legate de contul curent și de politica bugetară au fost atenuate semnificativ, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută. Programele de asistenţă financiară pentru balanţa de plăţi și-au atins scopul de refacere a stabilităţii macroeconomice, de restabilire a accesului pe piaţă pentru titlurile de stat și de protejare a stabilității financiare. După o scădere puternică în perioada crizei, creșterea s-a reluat rapid și a revenit la valori pozitive începând din 2011. În 2014, creșterea a atins 2,9 % și se preconizează că aceasta va fi în continuare robustă. Șomajul s-a menținut la un nivel de aproximativ 7%, în timp ce inflația a cunoscut recent o scădere semnificativă. Consolidarea bugetară a fost concentrată la începutul perioadei, însă a fost repartizată pe parcursul mai multor ani. Deficitul de cont curent de peste 10 % din perioada 2006-2008 a fost corectat în linii mari, acesta reprezentând aproximativ 1% din PIB în 2013, ca urmare a exporturilor puternice și a unei reduceri strict temporare a importurilor. Această corecție a contribuit la îmbunătățirea poziției investiționale internaționale nete (negative), care a atins nivelul de 60 % din PIB. Sectorul bancar a făcut față cu succes crizei, iar capitalizarea este în continuare solidă.

Prezentul raport de țară evaluează economia României în contextul analizei anuale a creşterii efectuate de Comisie. Analiza recomandă trei piloni principali pentru politica economică și socială a UE în 2015: investiții, reforme structurale și responsabilitate bugetară. În conformitate cu Planul de investiții pentru Europa, se analizează și modurile de maximizare a impactului resurselor publice și de mobilizare a investițiilor private. Până în prezent, supravegherea politicilor economice pentru România a avut loc în cadrul programelor. În Raportul privind mecanismul de alertă pentru anul 2015, Comisia a constatat că este necesar să se determine dacă în România există dezechilibre macroeconomice. Prin urmare, prezentul raport de țară evaluează România inclusiv prin prisma constatărilor din Raportul privind mecanismul de alertă pentru anul 2015. În acest sens, Raportul de țară prevede și un bilanţ aprofundat privind România.

Principalele constatări ale bilanţului aprofundat cuprins în prezentul raport de ţară:

Cu toate că poziţia investiţională internaţională netă a României arată că există în continuare unele riscuri, dezechilibrele majore au fost corectate. Poziţia investiţională internaţională, care încă înregistrează o valoare negativă semnificativă, continuă să reprezinte o sursă de vulnerabilitate macroeconomică. Totuşi, creşterea exporturilor indică o rezilienţă macroeconomică îmbunătăţită. Deficitele de cont curent, anterior nesustenabile, au fost corectate și se preconizează că acestea vor rămâne sub control. Productivitatea muncii a început să se amelioreze doar cu puţin timp în urmă, iar competitivitatea prin costuri încă nu este asigurată. Competitivitatea prin alți factori decât costurile este în continuare afectată de nivelurile scăzute ale investiţiilor și inovării, precum și de un mediu de afaceri nefavorabil.
În pofida reformelor importante, deficiențele existente la nivelul mediului de afaceri ar putea amenința investițiile foarte necesare și capacitatea de export a României. Fondurile structurale ar putea contribui în mod semnificativ la finanţarea unor investiții importante, însă implementarea continuă să se confrunte cu obstacole majore. Accesul la finanţare este în continuare dificil, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Infrastructura energetică și de transport continuă să frâneze creșterea economică a României. Calitatea insuficientă a învăţământului și necorelarea acestuia cu piața muncii, capacitatea limitată a administraţiei publice și o politică de impozitare instabilă îngrădesc investițiile și exporturile. Ineficienţele din cadrul întreprinderilor de stat, predominante în sectoare-cheie precum energia și transporturile, împovărează finanţele publice și afectează întreaga economie.
Datoria privată se află sub control, iar stabilitatea sectorului financiar a fost menținută, însă continuă să existe vulnerabilităţi, atât externe cât și interne. Sectorul bancar românesc este bine capitalizat și lichid, iar creditele neperformante urmează o tendinţă descrescătoare. Cu toate acestea, există în continuare presiuni în sensul reducerii efectului de levier, iar creditele depreciate afectează profitabilitatea băncilor. Băncile sunt în continuare vulnerabile la evoluțiile defavorabile din zona euro și mai ales la inițiativele naționale care ar putea avea un impact advers asupra sectorului, acestea putând fi atenuate prin programul pentru balanţa de plăţi. Gradul de îndatorare din sectorul privat este în continuare sub control.

Raportul de ţară analizează, de asemenea, aspecte macroeonomice și structurale, iar constatările sunt următoarele:

Respectarea legislației fiscale este în continuare limitată, iar politica fiscală este destul de instabilă. Cu toate că se pun în aplicare măsuri menite să sporească eficiența administrației fiscale, respectarea legislaţiei în materie de TVA se află printre cele mai reduse din UE, iar munca nedeclarată afectează veniturile bugetare. Modificările frecvente aduse sistemului fiscal contribuie la instabilitatea din cadrul mediului de afaceri.
Dinamica pieţei muncii prezintă semne de îmbunătăţire, însă există în continuare probleme structurale. Sărăcia și excluziunea socială continuă să afecteze o mare parte a populației. Șomajul se situează la un nivel redus și este în scădere, dar acest lucru se explică în principal prin ratele de activitate în mod constant scăzute. Accesul la piața muncii este în continuare dificil pentru grupurile vulnerabile, iar calitatea și accesibilitatea serviciilor pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari, a formării profesionale, a uceniciilor, a învățământului superior și a învățării pe tot parcursul vieții sunt scăzute. Capacitatea Agenţiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă reprezintă o constrângere. În pofida unor măsuri importante, rata șomajului și cea a inactivității în rândul tinerilor sunt în continuare ridicate. România înregistrează cea mai mare pondere a populației ocupate în agricultură din UE, gradul subocupării în fermele de subzistenţă și de semisubzistenţă fiind semnificativ. Deși în scădere, partea din populaţie care se află într-o situație materială extrem de precară este apreciabilă. Eficacitatea transferurilor sociale este limitată. Populația romă înregistrează rezultate mai slabe din punct de vedere social și în materie de ocupare a forței de muncă.

Deseori nu se asigură respectarea efectivă a drepturilor copiilor. Reformele din domeniul sănătății au fost accelerate, însă rezultatele asistenţei medicale, accesibilitatea și utilizarea eficientă a resurselor continuă să reprezinte o problemă, în special în zonele rurale.

Deficienţele persistente din cadrul administrației publice și din cadrul mediului de afaceri în ansamblu afectează economia țării. Au fost aprobate reforme importante care vizează creșterea calității serviciilor publice, a previzibilității și calității politicilor, precum și crearea unui mediu de reglementare mai favorabil întreprinderilor și cetățenilor, însă, deocamdată, măsurile concrete nu au fost puse în aplicare pe deplin. Consolidarea progreselor înregistrate în ceea ce privește eficiența, calitatea și independeţa sistemului judiciar și lupta împotriva corupției continuă să reprezinte o provocare.

În ansamblu, România a realizat progrese limitate în ceea ce privește abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări. Punerea în aplicare a măsurilor avute în vedere în cadrul programului pentru balanța de plăți este neuniformă. Datele preliminare arată că deficitul din 2014 este conform cu obiectivele programului; în bugetul pentru 2015 obiectivul pe termen mediu al României este un deficit de 1 % din PIB în termeni structurali (plus un așa-numit „ajustor al fondurilor UE” de 0,25 % din PIB); eliminarea creditelor neperformante avansează; evaluările bilanțului din sectorul asigurărilor se desfășoară conform calendarului prevăzut; iar liberalizarea prețului gazelor pentru consumatorii necasnici intră în vigoare în 2015. Cu toate acestea, diferite reforme au stagnat, inclusiv o serie de privatizări, restructurarea întreprinderilor de stat generatoare de pierderi, adoptarea legislației privind obligațiunile garantate, înființarea de instanțe specializate pentru cazurile care implică clauze contractuale abuzive, stabilirea transparentă a salariului minim, egalizarea vârstei de pensionare a bărbaților cu cea a femeilor și o serie de îmbunătățiri ale mediului de afaceri. Mai mult, reușitele legate de guvernanța întreprinderilor de stat sunt puse în pericol, iar reforma pensiilor introdusă anterior este periclitată de reintroducerea planificată a „pensiilor speciale”. S-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește raționalizarea politicilor în materie de eficiență energetică, integrarea transfrontalieră a rețelelor energetice și fluxurile inverse fizice în interconexiunile de gaze, iar liberalizarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici a fost amânată. Reducerea contribuțiilor la asigurările sociale a redus sarcina fiscală asupra costului forței de muncă, însă nu a vizat lucrătorii cu venituri mici și medii.

Raportul de țară evidențiază următoarele provocări în materie de politică, rezultate în urma analizei dezechilibrelor macroeconomice. Există în continuare riscuri la adresa menținerii politicii bugetare și a stabilității sectorului financiar, însă acestea pot fi atenuate prin punerea în aplicare pe deplin a acordurilor convenite în cadrul programului pentru balanța de plăți și prin asigurarea unei treceri în bune condiții la supravegherea post-program, inclusiv consolidarea ancorelor bugetare naționale. Principalele provocări rămase se referă la: accelerarea ritmului reformelor structurale în vederea îmbunătățirii competitivității și a extinderii creșterii; dezvoltarea capacităților de cercetare publice în scopul dezvoltării unor noi surse de creștere prin cercetare și inovare pe termen mediu; utilizarea optimă a fondurilor structurale ale UE în vederea creșterii investițiilor, a inovării și a ocupării forței de muncă”.

În funcţie de zona dvs. de interes, puteţi accesa una sau alta dintre zonele de analiză desfăşurate pe larg, cu multe argumente, în acest raport. Cred însă că trebuie să insistăm asupra observaţiilor esenţiale, cele privind capacitatea administrativă deficientă, mereu vulnerabilitate naţională:

„În România, capacitatea administrativă este mică, fragmentată, iar delegarea responsabilităţilor este neclară. Instituţiile publice sunt percepute ca favorizând birocraţia şi excesul de reglementare, fiind caracterizate în acelaşi timp de o transparenţă limitată, ceea ce afectează competititvitatea economiei. Lipsa de încredere între diversele niveluri politice şi administrative nu este de natură să contribuie la un transfer real de autoritate către funcţionarii publici profesionişti, ceea ce duce la un nivel scăzut de asumare a deciziilor şi a politicilor. Performanţele României sunt inferioare mediei regionale în multe domenii-cheie care ţin de guvernanţă”.

Aici suntem, în aşteptarea alegerilor care, desigur, vor aduce din nou unadintre tabere cu blocul său propriu de clientelă politică care trebuie relocat în administraţie, perpetuând astfel la nesfârşit o problemă care, înainte să fie de guvernanţă, este una de mentalitate post-fanariotă.

Se poate face ceva? Deocamdată, doar să citim asemenea rapoarte....