Constantin Stroe (Dacia), către Ministerul Transporturilor: „Fără şef de proiect, n-o să faceţi Autotrada Sibiu-Piteşti“

Autostrada Piteşti-Sibiu este una dintre cele mai cerute investiţii în infra­structură de către companiile din Ro­mânia, care au spus de nenu­mărate ori că pierd timp şi bani din cauza traficului care se desfăşoară cu greutate pe Valea Oltului FOTO: Guliver/ Getty Images

Ministerul Transporturilor ar trebui să vină cu o reformă drastică a administrării banilor pentru autostrăzi, o reformă care să ducă chiar la desfiinţarea CNADNR, susţin antreprenorii din Argeş, Dâmboviţa şi Vâlcea. Totodată, aceştia sunt de părere că fără un şef de proiect pentru Autostrada Piteşti-Sibiu aceasta nu se poate realiza.

„O întrebare am: cine este şeful de proiect al autostrăzii Piteşti-Sibiu? Fără şef de proiect nu veţi avea autostradă”, i-a întrebat pe oficialii Ministerului Tran­s­portului Constantin Stroe, preşe­din­tele Asociaţiei Con­struc­torilor de Auto­mobile din Ro­mânia (ACAROM).

Declaraţia a fost făcută în cadrul conferinţei „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României”, organizată de ZF împreună cu Banca Transil­vania la Piteşti, scrie Mediafax.

În cadrul dezbaterii s-au discutat teme precum situaţia capitalului privat ro­mânesc, măsuri de creş­tere a productivităţii firmelor ro­mâ­neşti, cum pot ieşi firmele locale la ex­port, cum se pot atrage fonduri euro­pene, dar şi cum regiunea poate scăpa de dependenţa faţă de unul-doi produ­cători mari, conform Ziarului Financiar.

„Şi noi ca bănci avem nevoie de firme puternice cu capital românesc. De exemplu, economia Turciei a cres­cut prin sprijinirea companiilor cu acţio­nariat majoritar local”, a spus Omer Tetik, CEO-ul băncii.

„Potenţialul firmelor lo­cale este mult mai mare, iar faptul că nu pot atinge acest potenţial este din cauza celor care ne conduc şi care nu şi-au dat seama că per­formanţa se face în fiecare minut”, a continuat Constantin Stroe, care adaugă că regiunea pierde prin faptul că autoca­mioanele circulă, în medie, cu 31 km pe oră, faţă de 80 km cu cât ar circula pe o auto­stradă.

Ideea este susţinută şi de Dumitru Grecu, proprietarul ho­telului Valea cu Peşti din Vidraru, care spune că dacă Transfă­gărăşanul ar fi deschis tot timpul anului şi turismul din zonă ar fi dezvoltat, atunci judeţul Argeş n-ar mai fi dependent de Auto­mobile Dacia, producător care contribuie cu circa 40% din cifra de afaceri a judeţului, conform datelor de la ONRC.

„Noi am atras la hotel circa 100.000 de turişti în patru ani în condiţiile în care Transfăgărăşanul nu este deschis timp de şapte-opt luni pe an. Cred că CNADNR ar trebui să fie desfiinţat, nu este posibil să nu se facă ceva pentru ca acest drum să fie deschis tot timpul anului”, a continuat antreprenorul care are în cadrul hotelului circa 50 de angajaţi.

În plus, Dumitru Ştefan, directo­rul general al firmei de transport Romstyl Impex din Târgovişte (judeţul Dâmboviţa), explică faptul că lipsa infrastruc­turii duce la costuri suplimentare pentru firmele din domeniu, care se confruntă şi cu lipsa de personal, dar şi cu o legislaţie „de piatră”.

„Costul cu deteriorarea maşi­nilor este foarte mare. Un milion de kilometri parcurşi în vestul Europei înseamnă echivalentul a 200.000-250.000 de kilometri în România. Şi nu ne susţine nimeni aceste costuri suplimentare”, a completat executivul.

Cristian Soare, prefectul jude­ţului Argeş, spune că autostrada Piteşti-Sibiu, care face parte din coridorul IV Pan-European Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Nădlac, se va face, iar studiul de fezabilitate va fi gata până la finalul acestui an.

„Cele două tronsoane din capăt Piteşti-Curtea de Argeş şi Sibiu-Câineni vor fi realizate până în 2019, iar la finalul anului 2021 vom avea construită această auto­stradă, foarte importantă pentru noi toţi. Sunt convins că se va face şi este un semnal foarte bun”, a declarat prefectul.

Pe de altă parte, Ionuţ Moştea­nu, consilier al ministrului transportului, spune că "nu poate să facă în 11 luni ce nu s-a făcut în 15 ani", însă subliniază că în cadrul intituţiei s-au început deja schimbările.

„Vrem să punem Master Pla­nul General de Trans­port, care este un proiect critic pentru infra­structură, pe masa Parlamentului în aprilie. Practic va fi «Biblia» după care se va dez­volta infrastructura de transport a Ro­mâniei în următorii 15 ani. «Bi­blia» care va transcende oportu­nităţilor politice de moment”, a spus Ionuţ Moşteanu.

Autostrada Piteşti-Sibiu este una dintre cele mai cerute investiţii în infra­structură de către companiile din Ro­mânia, care au spus de nenu­mărate ori că pierd timp şi bani din cauza traficului care se desfăşoară cu greutate pe Valea Oltului.

Nevoia de infrastructură este des subliniată şi de clienţii Băncii Transilvania.

„Probabil că am fi fost cu 20 de ani mai performanţi dacă investiţia în infrastructură s-ar fi făcut la timp”, a spus şi Andrei Dudoiu, director general adjunct în cadrul Băncii Transil­vania.

El subliniază şi importanţa susţinerii de către stat a capitalului româ­nesc pentru dezvoltarea econo­mică a ţării.

Potrivit ZF, pe lângă situaţia infra­struc­turii, antreprenorii au mai discutat şi problema fiscalităţii ridicate care le pune bariere în procesul de dezvoltare, dar au ridicat şi problema "relansării" şcolilor pro­fesionale, fără de care în următorii ani vor rămâne fără forţă de muncă.

„Învăţământul profesional este o preocupare pentru noi. Meseriile cu vechime nu au mai fost apreciate în România în ultimii ani, însă există un grup de lucru la Ministerul Învăţământului în acest sens”, a spus Sorana Baciu, secretar de stat, ministru în Ministerul Eco­nomiei, Co­mer­ţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.