Consilier prezidenţial: „Dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 şi va apărea şi în legătură cu bugetul pe 2017“

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu atrage atenţia că scenariul estimării nerealiste a veniturilor bugetare, pe tema căruia este anchetat acum Guvernul Cioloş în Parlament, aşa-zisa gaură de 10 miliarde de lei reclamată de liderul PSD Liviu Dragnea, se poate repeta în 2017, dar implicaţii „ar putea fi şi mai însemnate“ din cauza estimărilor optimiste ale Executivului privind veniturile şi creşterea economică.

„Ne întrebăm însă ce garanţii avem că acest scenariu al estimării nerealiste a veniturilor bugetare nu se poate repeta în 2017, cu atât mai mult în contextul actual, al unor estimări macroeconomice şi bugetare dintre cele mai optimiste. Ce se va întâmpla dacă, ipotetic vorbind, nu se vor realiza veniturile bugetare programate, de peste 253 miliarde lei?! Sau prognoza de creştere economică de 5,2%?! De exemplu, bugetul pentru 2017 este proiectat pe o creştere de venituri bugetare de aproape 15%, de la 221,5 miliarde lei, conform execuţiei bugetare a anului 2016, la peste 253 miliarde lei în 2017. Este vorba de cea mai mare expansiune a veniturilor bugetare prognozate de la un an la altul, de peste 32 miliarde lei. Astfel, în ciuda continuării măsurilor de relaxare fiscală, trebuie să vedem dacă se va reuşi, aşa cum s-a anunţat, creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB cu două puncte procentuale într-un singur an, de la 29% în 2016 la peste 31% în 2017. În acest sens, anticipăm că dezbaterea despre estimarea nerealistă a veniturilor nu se va opri la nivelul lui 2016 şi va apărea şi în legătură cu bugetul pentru 2017, poate cu implicaţii mult mai însemnate“, a declarat Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pe probleme economice, într-un interviu pentru News.ro.

Marinescu susţine că Preşedinţia va analiza cu atenţie bugetul care va veni din Parlament, pentru a se asigura că angajamentele asumate sunt respectate.

Consilierul prezidenţial a ţinut să sublinieze că nerealizarea veniturilor în 2016 nu afectează cu nimic construcţia bugetară din acest an. „S-a dovedit că acea gaură bugetară era doar o diferenţă de estimare în planul veniturilor bugetare, în principal pe fonduri europene.

Mult mai important este să se înţeleagă faptul că această execuţie deficitară din 2016 nu afectează cu nimic construcţia bugetară pentru 2017, aşa cum s-a acreditat iniţial“, a spus oficialul.

Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget şi ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiţii, aşa cum de altfel se practică.

Marinescu atrage însă atenţia că sunt alte elemente care ar putea compromite execuţia bugetului în acest an, conform proiectului propus. Mai exact, consilierul prezeindenţial consideră că prognoza de creştere economică, de 5,2%, pe care Guvernul îşi fundamentează bugetul din 2017, pare lipsită de realism.

„Mult mai importantă este, însă, fundamentarea macroeconomică a construcţiei bugetare, conform prognozelor economice pentru 2017. Prognozele actualului guvern vizează o creştere economică de 5,2% pentru 2017, temă de asemenea discutată. În evaluările noastre, această prognoză pare lipsită de realism. De exemplu, în noiembrie 2016, prognoza de creştere economică pentru 2017 era de 4,3%, care include şi efectul impulsului fiscal din aplicarea Codului fiscal (reducerea TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp şi a supraaccizei la carburanţi). În acelaşi timp, toate prognozele internaţionale anticipau rate de creştere economică mai mici de 4% (Comisia Europeană – 3,9% în noiembrie 2016, FMI – 3,8% în octombrie 2016, BERD – 3,7% în noiembrie 2016, Banca Mondială – 3,7% în ianuarie 2017). Nu este clar de ce prognoza este săltată, la interval de doar două luni, de la 4,3% la 5,2%“, a declarat Cosmin Marinescu, pentru News.ro.

Ar fi paradoxal, totuşi, ca un partid care a câştigat alegerile cu mesaje economice împotriva străinilor, să ruleze apoi politici economice care să ne facă mai degrabă dependenţi de finanţarea externă, prin amploarea deficitelor, a celui bugetar şi a deficitului de cont curent.

Consilierul prezidenţial vorbeşte şi despre posibilitatea încadrării în deficitul de 3%, având în vedere cele aproape 8,5 miliarde de lei cheltuieli suplimentare, reprezentând peste 1% din PIB.

„Calculele efectuate în cadrul Administraţiei Prezidenţiale arată un impact bugetar brut de 8,44 miliarde lei. Acest efort bugetar este suplimentar în raport de deficitul de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern“, a mai arătat consilierul prezidenţial.

De asemenea, Cosmin Marinescu atrage atenţia asupra riscurilor privind posibilitatea unor rectificări negative, care să reducă din bugetele unor instituţii, să reducă investiţiile, dar şi să presupună reajustări de cheltuieli şi de venituri.

„Noul cadru fiscal-bugetar schimbă consistent parametrii proiectului de buget. Astfel, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate să crească cu circa 32 miliarde lei faţă de execuţia de 221,5 miliarde lei venituri bugetare în 2016. Îngrijorarea noastră constă în faptul că nerealizarea veniturilor ar reduce credibilitatea acestui buget şi ar genera rectificarea negativă a cheltuielilor, în principal a cheltuielilor pentru investiţii, aşa cum de altfel se practică. Fireşte că, din punct de vedere contabil, este simplu să se taie investiţiile, adică tocmai ceea ce România are mai mare nevoie. În acest sens, anticipăm că ponderea în PIB a cheltuielilor de capital în proiectul de buget 2017 ar putea fi chiar mai mică decât cea din execuţia bugetară a anului 2016. De aceea, problema bugetului nu este doar să ţinem deficitul sub 3%, aşa cum am văzut că se menţionează, ci contează şi prin ce metode se realizează acest obiectiv“, a mai spus oficialul.