Ce trebuia să răspundă premianta lui Ponta la examenul cu Băsescu

Înregistrarea negocierilor dintre Băsescu, Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, privind reducerea CAS

Economiştii sunt convinşi că se pot reduce contribuţiile sociale numai dacă s-ar tăia din cheltuieli, s-ar introduce noi taxe şi s-ar îmbunătăţi colectarea de bani la buget, dar Guvernul evită să anunţe public astfel de măsuri.

Dincolo de prestaţia sub aşteptări a premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, la sesiunea de consultări cu preşedintele Traian Băsescu, problema resurselor necesare pentru ca reducerea CAS să nu destabilizeze echilibrul bugetar persistă. 
 
Economiştii contactaţi de „Adevărul“ creionează posibilele soluţii pe care ar fi trebuit să le prezinte ministrul Finanţelor pe de-acum celebra „foaie A4“ cerută de preşedinte.
 
În principiu, soluţiile economiştilor preconizează măsuri care sunt în mod evident necesare pentru compensarea veniturilor pierdute prin reducerea CAS, cum ar fi creşterea de taxe, tăierea de cheltuieli sau îmbunătăţirea colectării prin reducerea evaziunii fiscale. Dar, pentru că aceste măsuri nu sunt deloc favorabile unei campanii electorale, Guvernul evită să le prezinte public, preferând să afişeze imaginea elevului prins cu lecţiile nefăcute.
 
Posibil deficit de 3% din PIB
 
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că impactul bugetar va fi de trei miliarde de lei, nu de cinci miliarde, dacă se iau în calcul toate efectele benefice în economie.
 
„Până acum, execuţia bugetară pe acest an nu este deloc grozavă, colectarea nu este bună. Putem ajunge la un deficit de 3% din PIB, în condiţiile în care nu se iau măsuri de compensare. Nu poţi să pleci de la premisa reducerii evaziunii fiscale, în condiţiile în care toate guvernele de 25 de ani şi-au propus asta. Există şi un impact de ordin doi: dacă stăm să analizăm strict contabil, impactul reducerii CAS cu 5 puncte procentuale este de cinci miliarde de lei. Cu tot cu acest impact de ordin doi, care analizează efectele benefice din economie, avem, în cele mai optmiste estimări, un impact de trei miliarde de lei. Soluţia e simplă, ori se reduc cheltuielile, ori se cresc taxele. Se poate face într-un mod care să fie neutru bugetar“, ne-a declarat Ionuţ Dumitru.
 
 „Să nu uităm de celelalte cheltuieli“
 
Economistul Dragoş Cabat spune că golul bugetar creat de reducerea CAS poate fi acoperit fie prin majorarea taxelor actuale sau introducerea unora noi, fie printr-o colectare mai bună la bugetul statului, însă acest obiectiv trebuie să se bazeze pe măsuri concrete.
 
„Ministrul Finanţelor trebuia să vină şi să spună fie că introduce taxe noi sau le măreşte pe cele actuale, fie că va avea o colectare mai bună, dar să vină cu cifre concrete în acest sens“, ne-a declarat Dragoş Cabat. El spune că o altă variantă ar fi recunoaşterea unui deficit bugetar mai mare din aplicarea acestei măsuri, dar în limita ţintei agreate cu FMI şi Comisia Europeană.
 
Reducerea CAS este o măsură foarte bună, însă „trebuie să ai o colectare mai bună la buget, iar cea de anul acesta este mai proastă decât în anii precedenţi. Şi să nu uităm că sunt şi alte cheltuieli, cum sunt arieratele“, a explicat economistul. 
 
Investiţiile publice trebuie prioritizate
 
Profesorul de economie Mircea Coşea spune că minusul creat de reducerea CAS poate fi compensat prin două tipuri de măsuri, unele cunoscute şi aplicate parţial, altele prognozate. În prima categorie sunt incluse reducerea evaziunii fiscale, o mai bună colectare a TVA şi o creştere a gradului de absorbţie a fondurilor europene, dar şi o reducere a cheltuielilor publice, parţial şi cele de investiţii, după o prioritizare a acestora. 
 
„Pot fi reduse într-o anumită măsură investiţiile publice, dar nu în general, ci trebuie o prioritizare a lor, trebuie făcută o selecţie şi axarea pe cele importante“, ne-a spus Mircea Coşea.
 
În a doua categorie de măsuri sunt incluse o creştere economică de 4-4,5%, creşterea investiţiilor străine în industria energetică şi de maşini, dar şi un rezultat bun din agricultură „Aceste măsuri pot apărea, însă ele nu sunt sigure, nu te prea poţi baza pe ele“, a subliniat Coşea.
 
În fine, profesorul de economie spune că mai este o categorie de măsuri, pe care nu le acceptă, dar este sigur că Guvernul le va aplica pentru că sunt simple, „de ultimă instanţă, de criză“: creşterea impozitelor şi a taxelor. „Sunt aproape sigur că după alegeri vom avea taxe locale şi generale majorate pe proprietate şi nu numai şi cred că se va relua ideea impozitării averii la vedere“, a spus Coşea.  
Atenţie la licitaţiile statului!
 
Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), vede un mod total diferit de a acoperi golul lăsat la buget: din economisirea a 1,5 miliarde de euro, bani pierduţi la licitaţiile statului.
 
„În primul rând, la achiziţii anuale de 15 miliarde de euro realizate de instituţiile şi companiile statului român s-ar face instant economii de 1,5 miliarde de euro. Doi: domnul preşedinte Băsescui uită că în 2011 s-au transferat pensiile militarilor şi ale celorlalte categorii care aveau pensiile speciale, plătite de ordonatorii de credite. De asta se fac acum transferuri mai mari. Trei: în fiecare an se creşte cu 0,5% cotizaţia la pensiile private. Cei 5,4 milioane de pensionari cât anunţă toată lumea sunt de fapt doar 3,9 milioane de pensii de vârstă, restul sunt pensii de urmaşi şi de invaliditate. Acestea sunt cheltuieli sociale pe care fiecare stat trebuie să şi le asume, dar nu trebuie denaturată ideea de pensie. Pensionarul a ajuns să fie asociat cu un asistat social, ceea ce nu este corect, el a cotizat toată viaţa. Patru: de regulă, jumătate din contribuţii sunt transferate de angajatori în salariile angajaţilor, iar de aici statul mai colectează un TVA de 24%. Scriptic, la cinci miliarde de lei, asta înseamnă 500 de milioane de lei care se întorc la stat. Cinci: prefecţii şi preşedinţii de consilii judeţene trebuie să stea cu biciul pe autorităţile locale. În România se fac foarte multe proiecte de apă-canal pe fonduri europene, prefectul este înaltul reprezentant al Guvernului la nivel local şi ar trebui să-i bată la cap pe cei care fac aceste proiecte, astfel încât banii să fie decontaţi mai repede la Bruxelles“, a afirmat Pârvan.
 
El a mai completat că reducerea CAS „nu este chiar cu sumă zero“ şi că dacă se face cu preţul impunerii altor taxe, după ce deja antreprenorii români se confruntă în ultimul an cu creşterea costurilor la energie, gaze, acciza suplimentară la carburanţi şi creşterea salariului minim, atunci e posibil ca unele companii să nu mai aibă atunci profit, deci statul pierde impozitul pe profit. Sau vor concedia oameni, şi atunci nu va mai colecta nici contribuţiile sociale pe care la plăteau“, a conchis liderul AOAR.
 
Băsescu: Avem şi MTO-ul. Ponta: Poftiţi?
 
Premierul Victor Ponta a fost primul care a prezentat concluziile negocierilor de luni de la Cotroceni, discuţii la care a participat şi tânărul ministru de Finanţe, Ioana Petrescu. „Ne-am certat“, a spus Ponta. Imediat, preşedintele a ieşit într-o conferinţă de presă şi a anunţat că va recurge la un gest inedit: va  publica înregistrarea discuţiilor. Zis şi făcut. Spre seară, stenogramele au făcut turul televiziunilor. Din discuţii reiese clar că nu a avut loc nicio cerată, ci premierul şi ministrul de Finanţe păreau a fi cu lecţiile nefăcute. Ioane Petrescu a prezentat câteva argumente care nu se bazau pe cifre, iar Victor Ponta a fost prins pe picior greşit de Traian Băsescu când a venit vorba de termeni economici: nu a ştiu ce este MTO. 
 
Traian Băsescu: Cu ce acoperim deficitul suplimentar? 
 
Victor Ponta: Domnule preşedinte, buna ziua şi mulţumim de invitaţie. Constituţia prevede ca dreptul dvs. de a retrimite un proiect de lege Parlamentului.
 
Băsescu: Nu ţin să-l retrimit. Este o măsură bună pentru agenţii economice. Marea problemă este cum acoperim gaura.
 
Ponta: Eu doar spuneam că aveţi acest drept constituţional şi îl exercitaţi cu consideraţie. (…) Ideea este că noi considerăm că este o măsură fiscală pe care o considerăm necesară
 
Băsescu: Avem şi MTO-ul.
 
Ponta: Poftiţi?
 
Băsescu: MTO-ul. Avem şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo şase  miliarde.
 
Victor Ponta: O să lucrăm la toate.
 
Aşa a început discuţia dintre preşedinte şi premier. Totuşi, ce reprezintă acest acornim care l-a încurcat pe premier? 
 
MTO (Medium Term Objective – Obiectivul bugetar pe termen mediu, în limba română) reprezintă efortul bugetar realizat de fiecare stat membru pentru a avea o marjă de siguranţă că nu va depăşi limita de deficit de 3%. Acest obiectiv este prevăzut în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană şi asigură, pe termen lung, stabilitatea finanţelor publice. MTO este actualizat o dată la trei ani sau mai des dacă un stat membru a suferit o reform structurală de impact, iar în cazul României este ca deficitul structural (venituri versus cheltuieli anuale fixe ale statului) să ajungă la sfârşitul anului viitor la 1% din Produsul Intern Brut (PIB).     
 
Ponta exclude faptul că nu a ştiu ce înseamnă MTO şi pune ezitarea pe seama limbii engleze vorbite de Traian Băsescu, deşi au fost doar trei litere pronunţate. „Ştiam foarte bine care sunt obligaţiile asumate de România prin Tratatul pe care Băsescu l-a semnat, după părerea mea, împotriva intereselor României, însă limba engleză a domniei sale mă duce întotdeauna în confuzie, recunosc. Poate nu ştiu eu destul de bine engleză sau poate are dânsul un accent special“, a replicat Ponta a doua zi.
 
„Spuneaţi că aţi terminat la Harvard “
 
Discuţia în trei purtată la Palatul Cotroceni a continuat în acelaşi stil confuz: preşedintele cerea cifre, premierul şi ministrul ofereau orice altceva.
 
Traian Băsescu: Doamna ministru, avem de acoperit MTO şi deficitul acesta, amândouă la un loc înseamnă vreo 11 miliarde. Din ce?
 
Ioana Petrescu: Domnule preşedinte, în primul rând, măsura CAS este o măsură extraordinar de bună şi pentru mediul de afeceri şi pentru angajatori. O susţin din tot sufletul. Vă asigur că am făcut studii foarte bune.
 
Băsescu: Daţi-mi-le şi mie.
 
Petrescu: Şi nu am niciun fel de dubii că această măsură este una bună, care nu va pune în pericol nici ţintele bugetare de anul acesta, nici pe cele de MTO de anul viitor.
 
Băsescu: Doamnă, daţi-mi şi mie studiile.
 
Ponta:  Vă dăm tot ce avem.
 
Băsescu: Măi, oameni buni, discutăm ca între oameni care ştiu despre ce vorbesc. Să ştiţi că 11miliarde nu se crează din nimic. Credeam că avem o discucţie pe cifre, pe analize, adică din nu ştiu ce taxe, atâta sumă, din creşterea economică atât, din cheltuieli, atât.  Astea sunt argumente pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba. Reproşul nu este atât către prim-ministru, ci către ministru de Finanţe. 
 
Petrescu: În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015, sursele vor fi foarte clare (…).
 
Băsescu: Doamnă, spuneaţi că aţi terminat la Harvard, la Oxford... 
 
Petrescu: Harvard.
 
Băsescu: Roubini a terminat acolo, mă aşteptam la argumente de genul lui, nu... (râde).
 
Băsescu: Deci ce estimări aveţi? Cât cresc veniturile din scoaterea la suprafaţă a muncii la negru, în cazul în care are acest efect?
 
Petrescu: Încă lucrăm la estimările acestea. Eu v-am dat exemplu doar ce ştim clar că s-a întâmplat în trecut. Ne arată că şi pe viitor o astfel de reducere de CAS va fi benefică.
 
Băsescu: M-aş fi aşteptat să veniţi azi cu o foaie pe care să scrie – de aici un miliard, de aici două. Şi astea sunt cele două. Promulgaţi legea cu conştiinţa împăcată. Că nu aţi fost părtaşi la o înşelăciune. La o eroare. Aici e singura mea problemă. Să uzez de prerogativele pe care le am sau să-i dau drumul? Păcat că ce-mi spuneţi nu e argumentat cu cifre şi trebuie să-i dau drumul.
 
Petrescu: Există cele 850 de milioane care înseamnă, încă o dată, efectul strict contabil, iar pentru anul viitor, în bugetul de stat...
 
Băsescu: Doamnă, îmi puteţi trimite mâine o fişă a acestei găuri? Cum o acoperim? Pe evaluările dumneavoastră: „uite, domnule preşedinte...“. 
 
Băsescu: Bine. Eu nu am înţeles nimic, domnul prim-ministru. Aţi înţeles dvs.?
 
Ponta: Domnul preşedinte, dacă vă face plăcere să discutaţi lucruri mai generale, de economie,cu doamna ministru, sunt sigur că vă stă la dispoziţie. Problema este următoarea: aşa funcţionează o ţară democratică. Guvernul propune, Parlamentul votează, dvs., dacă vreţi o promulgaţi, dacă nu, nu o promulgaţi. Restul, cu tot respectul, eu nu am încredere în gândirea dvs. economică, că am trăit-o. Ea era în America, eu am trăit şi creşterea TVA şi toate celelalte. Deocamdată, noi avem creştere economică, locuri de muncă. Vrem să mergem în această direcţie. Dvs. aveţi un drept constituţional pe care nu vi l-a contestat nimeni. 
 
Băsescu: Creşterea economică nu vi se datorează, ci se datorează măsurilor din 2010.
 
Ponta: Domnule preşedinte, ne descurcăm şi după noiembrie. Nu-i nimeni de neînlocuit. Nu vă faceţi griji că mergem în direcţia bună.
 
Băsescu: Bine. Am înţeles că astea sunt argumentele. Vă doresc succes!

Mai puteţi citi: 

 

 

 
citeste totul despre: