Ce riscuri ameninţă stabilitatea financiară a României: scumpirea finanţărilor externe şi politicile prociclice interne - DOCUMENT

România nu prezintă riscuri financiare severe

Stabilitatea financiară poate fi afectată de eventuala creştere a dobânzilor pe piaţa internaţională, care va schimba percepţia investitorilor, dar şi de o revenire la politici prociclice la nivel naţional, acestea reprezentând riscuri ridicate, reiese din Raportul BNR asupra stabilităţii financiare.

"Nu avem un risc sistemic sever la adresa stabilităţii financiare, însă avem un risc ridicat şi în creştere generat de incertitudini externe privind creşterea economică mondială, starea sistemului financiar internaţional, determinând la rândul lor modificări ale sentimentului investitorilor, în special pentru economiile emergente", a afirmat marţi viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, în prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare 2015.

Posibile distorsiuni pe canalul creditării

El a arătat că ratele scăzute de dobândă la nivel internaţional pot crea distorsiuni pe canalul creditării, întrucât adâncesc capcana datoriei pentru populaţie şi companii, pot dezechilibra finanţele publice prin finanţarea temporară cu costuri reduse a unor deficite mai mari şi reduc stimulentul pentru reforme structural în economie.

De asemenea, pot conduce la alocarea greşită a resurselor între sectoarele economiei, stimulează investiţia în active cu randamente mai mari, dar mai riscante şi mai puţin lichide, subestimează riscul de credit şi pot conduce la scăderea eficienţei politicii monetare după testarea pragului zero al ratei dobânzii.

"Persistenţa unui nivel prea scăzut pentru o perioadă prea îndelungată de timp poate duce la efecte negative, printr-o inversare bruscă a acestei tendinţe. De aici intervine riscul pe care-l considerăm în creştere, generat de incertitudinile externe", a punctat Voinea, fost ministru delegat pentru Buget.

Marele risc la companii: indisciplina financiară

Totodată, există un risc ridicat de revenire pe plan intern la politici economice prociclice.

"În ultimul an, cadrul macroeconomic intern s-a îmbunătăţit. Totuşi, aceste evoluţii nu sunt şi nu au fost lipsite de riscuri. Creşterea economică a început să fie determinată preponderent de consum, în timp ce nivelul PIB-ului potential este în continuare afectat de starea precară a infrastructurii de transport, de gradul insuficient de absorbţie a fondurilor europene şi de indisciplina financiară a companiilor nefinanciare", a explicat viceguvernatorul.

Potrivit raportului, creditarea pentru companii rămâne modestă, însă cu potenţial de creştere, atrăgând atenţia asupra indisciplinei financiare ca principală vulnerabilitate în sectorul companiilor.

Trei riscuri moderate

Raportul identifică alte trei riscuri moderate, respectiv unul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare, în condiţiile existenţei unui potenţial de creştere sustenabilă, un risc de contagiune dinspre sectorul bancar din Grecia, cele două menţinându-se stabile, în timp ce riscul de credit asociat stocului de credite, în contextul creşterii ponderii creditului în monedă naţională, este în scădere.

Un alt risc, scăzut, dar în creştere, este generat de situaţia geopolitică din Orientul Mijlociu, cu posibile consecinţe asupra pieţei unice europene.

În acest context, banca centrală recomandă prudenţă în mixul de politici economice interne, în condiţiile în care principalele riscuri provin din mediul extern.

Datoria publică, aproape de nivelul critic

Totodată, documentul arată că datoria publică a României este sustenabilă, condiţie care poate fi asigurată pe termen mediu şi lung prin menţinerea deficitului la nivelul din obiectivul pe termen mediu (MTO), de 1% din PIB.

Datoria publică brută a României se situa la finele lunii martie la 40,5%, conform metodologiei naţionale, în scădere de la 44,4% anul trecut, iar cea netă se plasa la 33,8%, potrivit metodologiei Maastricht.

"Nivelul actual al datoriei publice este sustenabil, dar s-a apropiat de nivelul critic, a cărui depăşire ar avea consecinţe negative importante asupra creşterii economice, probabilitatea de recesiune fiind de peste 50%, şi asupra capacităţii ulterioare de împrumut în condiţii adecvate", a mai spus Voinea.

El a punctat că menţinerea deficitului în limitele stabilite prin MTO ar permite creşterea datoriei publice nominale, fără a se majora şi nivelul datoriei publice raportat la PIB.

"Chiar în condiţiile favorabile ale menţinerii costurilor actuale cu datoria publică şi ale creşterii economice la nivelul PIB potenţial, un deficit bugetar anual de circa 3% din PIB ar conduce la depăşirea pragului critic al datoriei publice în următorii trei ani", a atras atenţia viceguvernatorul băncii centrale.

Raport Stabilitate Financiara 2015.pdf by Sebastian Zachmann